1 DECEMBRIE 1918 RADIOGRAFIA UNEI ZILE
1 DECEMBRIE 1918 RADIOGRAFIA UNEI ZILE
23 AUGUST SĂRBĂTOAREA CONDUCĂTORULUI
23 AUGUST SĂRBĂTOAREA CONDUCĂTORULUI
AFINITĂŢI CULTURALE EUROPENE
AFINITĂŢI CULTURALE EUROPENE
ALEXANDRU MIHAI FLORENTINA MIHAI-BONTA
ALEXANDRU MIHAI FLORENTINA MIHAI-BONTA
ANUL TIGRULUI DE HÂRTIE: DINAMICA RUPTURII SOVIETO-CHINEZE (1964)
ANUL TIGRULUI DE HÂRTIE: DINAMICA RUPTURII SOVIETO-CHINEZE (1964)
ARTA DIN ROMÂNIA
ARTA DIN ROMÂNIA
ARTE E MAESTRI ITALIANI IN TRANSILVANIA TRA ‘500 E ‘700
ARTE E MAESTRI ITALIANI IN TRANSILVANIA TRA ‘500 E ‘700
AȘEZĂRILE DE LA LAZURI-LUBI TAG (JUD. SATU MARE)
AȘEZĂRILE DE LA LAZURI-LUBI TAG (JUD. SATU MARE)
ASOCIAŢIONISM ŞI IDENTITATE NAŢIONALĂ LA SAŞII DIN TRANSILVANIA (1850–1914)
ASOCIAŢIONISM ŞI IDENTITATE NAŢIONALĂ LA SAŞII DIN TRANSILVANIA (1850–1914)
BATALIONUL I GRĂNICERESC DE GARDĂ (1933–1940)
BATALIONUL I GRĂNICERESC DE GARDĂ (1933–1940)
CANONICI, PROFESORI ŞI VICARI FORANEI DIN BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ (1853–1918). DICŢIONAR
CANONICI, PROFESORI ŞI VICARI FORANEI DIN BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ (1853–1918). DICŢIONAR
CARL SCHUCHHARDTʼS CONTRIBUTIONS ON ANCIENT LINEAR FORTIFICATIONS ALONG THE LOWER DANUBE
CARL SCHUCHHARDTʼS CONTRIBUTIONS ON ANCIENT LINEAR FORTIFICATIONS ALONG THE LOWER DANUBE
CASTRUL AUXILIAR DE LA BUCIUMI
Capitolul I, Castrul auxiliar de la Buciumi – situl şi istoria sa, prezintă rolul pe care acest obiectiv l-a avut în antichitate, ca parte a sectorului nord-vestic a frontierei romane din provincia Dacia, istoricul cercetărilor efectuate, fazele de construcţie şi amenajare, edificiile cercetate, unităţile militare încartiruite, concluziile emise de unii autori pe baza studierii materialului arheologic rezultat în urma săpăturilor sistematice.
Capitolul II, Comentarii numismatice, tratează într-o primă parte, descoperirile monetare (moneda de aur, moneda de argint, moneda de bronz, monede imperiale greceşti, monede turnate, monede contrafăcute), pentru ca în partea a două să fie aduse în discuţie concluziile rezultate în urma analizării întregului material numismatic din castru, în contextul arheologic în care a fost descoperit. Această manieră de analiză a oferit date noi cu privire la fazele principale de amenajare ale castrului auxiliar de la Buciumi.
În Anexe sunt cuprinse 5 hărţi (Imperiul Roman cu localizarea provinciei Dacia şi a castrului de la Buciumi, Dacia romană cu localizarea castrului de la Buciumi, poziţia strategică a castrului pe limesul nord-vestic al daciei romane, locaţia castrului pe harta topografică a localităţii Buciumi şi poziţia virtuală a castrului în peisajul actual) şi figuri ale castrului cu zona arheologică cercetată, fazele de amenajare şi principia castrului auxiliar, până în secolul III p. Chr.
Un spaţiu consistent în economia paginilor este ocupat de Cataloage, unde sunt repertoriate toate descoperirile provenite din castru şi dintr-o colecţie particulară din localitate, însă cu provenienţă clară din zona sitului.
Graficele ilustrează numărul de monede descoperite pe ani de domnie, şi pe perioadă, în castru şi separat pe edificiile cercetate.
CASTRUL AUXILIAR DE LA BUCIUMI
Capitolul I, Castrul auxiliar de la Buciumi – situl şi istoria sa, prezintă rolul pe care acest obiectiv l-a avut în antichitate, ca parte a sectorului nord-vestic a frontierei romane din provincia Dacia, istoricul cercetărilor efectuate, fazele de construcţie şi amenajare, edificiile cercetate, unităţile militare încartiruite, concluziile emise de unii autori pe baza studierii materialului arheologic rezultat în urma săpăturilor sistematice.
Capitolul II, Comentarii numismatice, tratează într-o primă parte, descoperirile monetare (moneda de aur, moneda de argint, moneda de bronz, monede imperiale greceşti, monede turnate, monede contrafăcute), pentru ca în partea a două să fie aduse în discuţie concluziile rezultate în urma analizării întregului material numismatic din castru, în contextul arheologic în care a fost descoperit. Această manieră de analiză a oferit date noi cu privire la fazele principale de amenajare ale castrului auxiliar de la Buciumi.
În Anexe sunt cuprinse 5 hărţi (Imperiul Roman cu localizarea provinciei Dacia şi a castrului de la Buciumi, Dacia romană cu localizarea castrului de la Buciumi, poziţia strategică a castrului pe limesul nord-vestic al daciei romane, locaţia castrului pe harta topografică a localităţii Buciumi şi poziţia virtuală a castrului în peisajul actual) şi figuri ale castrului cu zona arheologică cercetată, fazele de amenajare şi principia castrului auxiliar, până în secolul III p. Chr.
Un spaţiu consistent în economia paginilor este ocupat de Cataloage, unde sunt repertoriate toate descoperirile provenite din castru şi dintr-o colecţie particulară din localitate, însă cu provenienţă clară din zona sitului.
Graficele ilustrează numărul de monede descoperite pe ani de domnie, şi pe perioadă, în castru şi separat pe edificiile cercetate.
CETĂŢI TRACO-GETICE PE TERITORIUL MOLDOVEI ANTERIOARE EPOCII BUREBISTA–DECEBAL
CETĂŢI TRACO-GETICE PE TERITORIUL MOLDOVEI ANTERIOARE EPOCII BUREBISTA–DECEBAL
CETĂŢILE GRECEŞTI PONTICE ŞI BINEFĂCĂTORII LOR
CETĂŢILE GRECEŞTI PONTICE ŞI BINEFĂCĂTORII LOR
CONFLUENŢE LINGVISTICE ŞI FILOLOGICE
Dialectologie
GABRIEL BĂRDĂȘAN
Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei?
DUMITRU LOȘONȚI
Contribuții etimologice (II)
IULIA MĂRGĂRIT
Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina
NICOLAE SARA MANDU
„Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă
TEOFIL TEAHA
Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual
VASILE ȚÂRA
Un fenomen sintactic dialectal
Fonetică
FERNANDO SÁNCHEZ MIRET
Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română
VLADIMIR ZAGAEVSCHI
Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română
Gramatică
SERGIU DRINCU
Punctuația lui însă
ȘTEFAN GĂITĂNARU
Complementul prepozițional în limba română veche
G. G. NEAMȚU
Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română
Istoria limbii române
GHEORGHE CHIVU
Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești
MARCU MIHAIL DELEANU
 și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902
Jurnalism
ILIE RAD
Precursorii presei românești
Lexicologie
ANA-MARIA BOTNARU
Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore
TRAIAN DIACONESCU
Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii
IONEL FUNERIU
Naturalia non sunt turpia
ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM
Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual
EMIL SUCIU
„Turcisme” în Transilvania
AIDA TODI
Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice
IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU
Adjective referitoare la numele statelor lumii
Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică
TRAIAN DIACONESCU
Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle
TRAIAN DIACONESCU
Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină
LIVIU FRANGA
Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic
MARIANA FRANGA
Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic
DAN NEGRESCU
O cale către Sfinții Părinți
Lingvistică și filologie romanică
IULIA BARBU
CONFLUENŢE LINGVISTICE ŞI FILOLOGICE
Dialectologie
GABRIEL BĂRDĂȘAN
Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei?
DUMITRU LOȘONȚI
Contribuții etimologice (II)
IULIA MĂRGĂRIT
Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina
NICOLAE SARA MANDU
„Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă
TEOFIL TEAHA
Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual
VASILE ȚÂRA
Un fenomen sintactic dialectal
Fonetică
FERNANDO SÁNCHEZ MIRET
Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română
VLADIMIR ZAGAEVSCHI
Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română
Gramatică
SERGIU DRINCU
Punctuația lui însă
ȘTEFAN GĂITĂNARU
Complementul prepozițional în limba română veche
G. G. NEAMȚU
Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română
Istoria limbii române
GHEORGHE CHIVU
Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești
MARCU MIHAIL DELEANU
 și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902
Jurnalism
ILIE RAD
Precursorii presei românești
Lexicologie
ANA-MARIA BOTNARU
Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore
TRAIAN DIACONESCU
Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii
IONEL FUNERIU
Naturalia non sunt turpia
ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM
Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual
EMIL SUCIU
„Turcisme” în Transilvania
AIDA TODI
Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice
IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU
Adjective referitoare la numele statelor lumii
Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică
TRAIAN DIACONESCU
Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle
TRAIAN DIACONESCU
Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină
LIVIU FRANGA
Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic
MARIANA FRANGA
Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic
DAN NEGRESCU
O cale către Sfinții Părinți
Lingvistică și filologie romanică
IULIA BARBU
CORESPONDENŢĂ, VOLUMUL II (1979–1990)
CORESPONDENŢĂ. VOLUMUL I (1955–1978)

CORPUSUL RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARELE ION MUŞLEA VOL. II

CORPUSUL RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARELE ION MUŞLEA VOL. II
CRONICA DE ARTĂ II
CRONICA DE ARTĂ II
CUNOAȘTERE ȘI OCCIDENTALIZARE
CUNOAȘTERE ȘI OCCIDENTALIZARE
DANDYISM
DANDYISM
DE LA LIBERALISM LA NEOLIBERALISM ÎN ROMÂNIA (1875–1938)
DE LA LIBERALISM LA NEOLIBERALISM ÎN ROMÂNIA (1875–1938)
DE LA MUNTE PE HĂMOACĂ
DICŢIONAR DE CASTELOLOGIE
DICŢIONAR DE CASTELOLOGIE
DIVERSITATEA SPIRITUALĂ DĂRUITĂ DE DUMNEZEU ÎN ISTORIA BISERICII
DIVERSITATEA SPIRITUALĂ DĂRUITĂ DE DUMNEZEU ÎN ISTORIA BISERICII

ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
„În zona Sălajului (în special în Depresiunea Silvaniei), cercetarea arheologică a evului mediu s-a axat mai mult asupra părţii sale timpurii (sec. VII-XI). Perioada sec. XI-XIII (perioada Arpadiană) a beneficiat de puţine săpături, iar etapa cronologică post sec. XIII (perioada sec. XIII-XV în cazul de faţă) este aproape necunoscută din punct de vedere arheologic. Am folosit termenul de „aproape necunoscută” deoarece există totuși câteva obiective arheologice care au beneficiat (într-o măsură sau alta) de săpături arheologice însă rezultatele au rămas nepublicate.
Pornind de la această realitate arheologică a zonei, prezentul demers și-a propus să facă cunoscute câteva componente ale culturii materiale medievale a sec. XIII-XV identificate în urma unor cercetări arheologice recente, dar și a unora mai vechi, cunoscute deja, asupra cărora ne-am propus să insistăm mai mult cu acest prilej (de ex. pintenul ornamentat descoperit la Aghireș Sub pășune).” din Motivaţie. Repere geografice

ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
„În zona Sălajului (în special în Depresiunea Silvaniei), cercetarea arheologică a evului mediu s-a axat mai mult asupra părţii sale timpurii (sec. VII-XI). Perioada sec. XI-XIII (perioada Arpadiană) a beneficiat de puţine săpături, iar etapa cronologică post sec. XIII (perioada sec. XIII-XV în cazul de faţă) este aproape necunoscută din punct de vedere arheologic. Am folosit termenul de „aproape necunoscută” deoarece există totuși câteva obiective arheologice care au beneficiat (într-o măsură sau alta) de săpături arheologice însă rezultatele au rămas nepublicate.
Pornind de la această realitate arheologică a zonei, prezentul demers și-a propus să facă cunoscute câteva componente ale culturii materiale medievale a sec. XIII-XV identificate în urma unor cercetări arheologice recente, dar și a unora mai vechi, cunoscute deja, asupra cărora ne-am propus să insistăm mai mult cu acest prilej (de ex. pintenul ornamentat descoperit la Aghireș Sub pășune).” din Motivaţie. Repere geografice
EROISM CLASIC. EROISM GRAFIC
EVOLUŢIA ÎN TIMP A STRUCTURII ANTROPOLOGICE A POPULAŢIILOR DE PE TERITORIUL COMUNEI SĂBĂOANI, JUDEŢUL NEAMŢ
EVOLUŢIA ÎN TIMP A STRUCTURII ANTROPOLOGICE A POPULAŢIILOR DE PE TERITORIUL COMUNEI SĂBĂOANI, JUDEŢUL NEAMŢ

FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.
Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere

FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.
Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere
FOSTA ÎNCHISOARE POLITICĂ DE LA RÂMNICU SĂRAT, ROMÂNIA
FOSTA ÎNCHISOARE POLITICĂ DE LA RÂMNICU SĂRAT, ROMÂNIA
GLOBALIZAREA ŞI POLITICILE PUBLICE
GRECO‑CATOLICI DINCOLO DE CORTINA DE FIER
GRECO‑CATOLICI DINCOLO DE CORTINA DE FIER
HISTRIA XVI: THE SACRED AREA SECTOR ROMAN COARSEWARE (1st – 7th centuries)
HISTRIA XVI: THE SACRED AREA SECTOR ROMAN COARSEWARE (1st – 7th centuries)
HOLOCAUSTUL. DEPORTAREA EVREILOR DIN SUDUL BUCOVINEI ÎN TRANSNISTRIA
HOLOCAUSTUL. DEPORTAREA EVREILOR DIN SUDUL BUCOVINEI ÎN TRANSNISTRIA
ICONOSTASUL ÎN TRANSILVANIA
ICONS FROM THE 10TH–13THCENTURIES IN STONE, BONE AND CERAMICS FROM UKRAINE
ICONS FROM THE 10TH–13THCENTURIES IN STONE, BONE AND CERAMICS FROM UKRAINE
IMAGINI ALE PROPAGANDEI COMUNISTE ÎN ROMÂNIA 1945–1965 / IMAGES OF COMMUNIST PROPAGANDA IN ROMANIA 1945–1965
IMAGINI ALE PROPAGANDEI COMUNISTE ÎN ROMÂNIA 1945–1965 / IMAGES OF COMMUNIST PROPAGANDA IN ROMANIA 1945–1965
ÎMPĂRATUL TRAIAN
ÎN UMBRA TIGRULUI DE HÂRTIE: RUPTURA SOVIETO-CHINEZĂ ÎN ECUAȚIA BIPOLARISMULUI (1961-1963)
ÎN UMBRA TIGRULUI DE HÂRTIE: RUPTURA SOVIETO-CHINEZĂ ÎN ECUAȚIA BIPOLARISMULUI (1961-1963)
INGINERI ROMÂNI. DICŢIONAR ENCICLOPEDIC. VOL. III
INGINERI ROMÂNI. DICŢIONAR ENCICLOPEDIC. VOL. III

INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL IV)

INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL IV)

INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL V)

INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL V)

INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL VI)

INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL VI)
INSTANȚELE NOBILIARE DE JUDECATĂ DIN VOIEVODATUL TRANSILVANIEI
INSTANȚELE NOBILIARE DE JUDECATĂ DIN VOIEVODATUL TRANSILVANIEI
INTER TEMPORA. THE CHRONOLOGY OF THE EARLY MEDIEVAL PERIOD / INTER TEMPORA. CRONOLOGIA PERIOADEI MEDIEVALE TIMPURII
INTER TEMPORA. THE CHRONOLOGY OF THE EARLY MEDIEVAL PERIOD / INTER TEMPORA. CRONOLOGIA PERIOADEI MEDIEVALE TIMPURII
IRON AGE CHRONOLOGY IN THE CARPATHIAN BASIN
IRONWORK HOARDS IN ROMAN DACIA
IRONWORK HOARDS IN ROMAN DACIA

LA BUCUREȘTI S-A SCRIS: ”SCIZIUNE!”. CONSFĂTUIREA PARTIDELOR COMUNISTE ȘI MUNCITOREȘTI DIN IUNIE 1960
LA BUCUREȘTI S-A SCRIS: ”SCIZIUNE!”. CONSFĂTUIREA PARTIDELOR COMUNISTE ȘI MUNCITOREȘTI DIN IUNIE 1960
LECŢII DE CULTURĂ ȘI LITERATURĂ RUSĂ
LECŢII DE CULTURĂ ȘI LITERATURĂ RUSĂ

LOCUIREA TERITORIULUI NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ÎNTRE ANTICHITATEA TÂRZIE ȘI PERIOADA DE ÎNCEPUT A EPOCII MEDIEVALE TIMPURII (MIJLOCUL SEC. V – SEC. VII TIMPURIU)
CUPRINS
Cuvânt înainte
I. INTRODUCERE
I.1. Despre metodă, limitele cronologice şi delimitarea teritoriului studiat
I.2. Date generale despre geografia zonei
I.3. Evoluţia cercetărilor arheologice
II. VESTIGII DIN SEC. V ŞI PRIMELE DOUĂ TREIMI ALE SECOLULUI VI
II.1. Unele observaţii
II.2. Barbaricum-ul din nord-vestul României la sfârşitul epocii romane imperiale şi în perioada de început a epocii migraţiilor
II.2.1. Etapa finală a epocii romane imperiale târzii (C3)
II.2.2. Perioada finală a sec. IV şi cea de început a sec. V (etapele C3/D1 sau D1)
II.3. Primele două treimi ale sec. V (etapele D2 şi D2/3)
II.3.1. Aşezări
II.3.2. Descoperiri funerare
II.3.3. Tezaure şi descoperiri izolate (fără context cunoscut)
II.4. Ultima treime a sec. V (etapa D3) şi primele două treimi ale sec. VI
II.4.1. Aşezări şi locuinţe
II.4.1.1. Observaţii generale
II.4.1.2. Inventarul: pieptenii de os
II.4.1.3. Inventarul: ceramica
II.4.2. Descoperiri funerare
II.5. Concluzii
II.5.1. Observaţii generale cu privire la cronologia vestigiilor
II.5.2. Repere pentru o examinare a evoluţiei habitatului
II.5.3. Populaţia ca „grupuri etnice” (gentes)
III. TERITORIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ŞI KHAGANATUL AVAR ÎN PERIOADA SA DE ÎNCEPUT (EPOCA AVARĂ TIMPURIE)
III.1. Câteva precizări
III.2. Descoperiri avare timpurii (568–630)
III.3. Concluzii
IV. CEI MAI VECHI SLAVI ÎN SPAŢIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI (ORIZONTUL LAZURI-PIŞCOLT)
IV.1. Câteva precizări
IV.2. Slavii timpurii în cercetarea arheologică (repere)
IV.3. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească
IV.4. Aşezări şi locuinţe
IV.4.1. Evoluţia cercetărilor de teren
IV.4.2. Locuirea (aşezările) în relaţie cu mediul geografic
IV.4.3. Aşezările: dimensiuni şi structura internă
IV.4.4. Tipuri de locuinţe şi variante de construcţie
IV.4.5. Locuinţele: suprafaţă, adâncime, orientare şi poziţia intrării
IV.4.6. Instalaţii pentru foc în interiorul locuinţelor
IV.4.6.1. Precedente ale cuptoarelor din sec. VI–VII în regiunea Tisei superioare
IV.4.6.2. Cuptoarele de lut: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.3. Cuptoarele de piatră: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.4. Instalaţii pentru foc: concluzii
IV.4.7. Alte amenajări în interiorul locuinţelor
IV.4.8. Construcţii cu rol economic sau mixt, alte amenajări gospodăreşti în interiorul aşezărilor
IV.5. Descoperiri funerare (cimitire cu morminte plane de incineraţie)
IV.5.1. Amplasare, topografia internă
IV.5.2. Gropile mormintelor
IV.5.3. Detalii ale ritualului funerar şi inventarul
IV.5.4. Observaţii antropologice
IV.5.5. Concluzii
IV.6. Inventarul
IV.6.1. Ceramica: vasele lucrate cu mâna
IV.6.1.1. Caracteristicile pastei ceramice şi aspecte tehnologice
IV.6.1.2. Vasele întregi: forme şi tipuri (analiză morfologică)
IV.6.1.3. Vasele întregi: analogii şi datări propuse
IV.6.1.4. Părţile superioare ale vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.5. Fundurile vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.6. Decorul
IV.6.2. Ceramica: vase modelate la roata înceată
IV.6.2.1. Lansarea producţiei ceramicii modelate la roata înceată în mediul slav timpuriu
IV.6.3. Ceramica: vase modelate la roata rapidă
IV.6.4. Despre poziţia vaselor în locuinţe, reprezentare cantitativă şi funcţionalitatea lor
IV.6.5. Platourile de lut
IV.6.6. Vălătuci şi „pâinişoare” din lut ars
IV.6.7. Alte obiecte de lut în legătură cu cuptoarele
IV.6.8. Podoabe şi accesorii vestimentare
IV.6.8.1. Brăţară
IV.6.8.2. Catarame
IV.6.9. Unelte şi alte obiecte de uz cotidian
IV.6.9.1. Fusaiole
IV.6.9.2. Greutăţi pentru războiul de ţesut vertical
IV.6.9.3. Greutăţi pentru plasă (?)
IV.6.9.4. Pietre pentru ascuţit (cute)
IV.6.9.5. Râşniţe manuale rotative şi alte obiecte din piatră
IV.6.9.6. Amnare
IV.6.9.7. Obiecte în legătură cu practicarea unor activităţi metalurgice
IV.6.9.8. Piepteni de os (corn)
IV.6.10. Obiecte cu utilitate neclară
IV.7. Cronologie
IV.7.1. Cronologie relativă
IV.7.1.1. Concluzii
IV.7.2. Cronologie absolută
IV.8. Credinţe şi practici magico-religioase
IV.8.1. „Pâinişoarele” de lut
IV.8.2. Ritual în legătură cu abandonul locuinţei (?)
IV.9. Structuri depistabile ale vieţii economice
IV.9.1. Cultivarea plantelor
IV.9.2. Creşterea animalelor
IV.9.3. Meşteşuguri
IV.10. Concluzii
V. Catalog Anexe/Appendices
Bibliografie/References
Abridged version
List of Plates and Appendices
Planşe/Plates

LOCUIREA TERITORIULUI NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ÎNTRE ANTICHITATEA TÂRZIE ȘI PERIOADA DE ÎNCEPUT A EPOCII MEDIEVALE TIMPURII (MIJLOCUL SEC. V – SEC. VII TIMPURIU)
CUPRINS
Cuvânt înainte
I. INTRODUCERE
I.1. Despre metodă, limitele cronologice şi delimitarea teritoriului studiat
I.2. Date generale despre geografia zonei
I.3. Evoluţia cercetărilor arheologice
II. VESTIGII DIN SEC. V ŞI PRIMELE DOUĂ TREIMI ALE SECOLULUI VI
II.1. Unele observaţii
II.2. Barbaricum-ul din nord-vestul României la sfârşitul epocii romane imperiale şi în perioada de început a epocii migraţiilor
II.2.1. Etapa finală a epocii romane imperiale târzii (C3)
II.2.2. Perioada finală a sec. IV şi cea de început a sec. V (etapele C3/D1 sau D1)
II.3. Primele două treimi ale sec. V (etapele D2 şi D2/3)
II.3.1. Aşezări
II.3.2. Descoperiri funerare
II.3.3. Tezaure şi descoperiri izolate (fără context cunoscut)
II.4. Ultima treime a sec. V (etapa D3) şi primele două treimi ale sec. VI
II.4.1. Aşezări şi locuinţe
II.4.1.1. Observaţii generale
II.4.1.2. Inventarul: pieptenii de os
II.4.1.3. Inventarul: ceramica
II.4.2. Descoperiri funerare
II.5. Concluzii
II.5.1. Observaţii generale cu privire la cronologia vestigiilor
II.5.2. Repere pentru o examinare a evoluţiei habitatului
II.5.3. Populaţia ca „grupuri etnice” (gentes)
III. TERITORIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ŞI KHAGANATUL AVAR ÎN PERIOADA SA DE ÎNCEPUT (EPOCA AVARĂ TIMPURIE)
III.1. Câteva precizări
III.2. Descoperiri avare timpurii (568–630)
III.3. Concluzii
IV. CEI MAI VECHI SLAVI ÎN SPAŢIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI (ORIZONTUL LAZURI-PIŞCOLT)
IV.1. Câteva precizări
IV.2. Slavii timpurii în cercetarea arheologică (repere)
IV.3. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească
IV.4. Aşezări şi locuinţe
IV.4.1. Evoluţia cercetărilor de teren
IV.4.2. Locuirea (aşezările) în relaţie cu mediul geografic
IV.4.3. Aşezările: dimensiuni şi structura internă
IV.4.4. Tipuri de locuinţe şi variante de construcţie
IV.4.5. Locuinţele: suprafaţă, adâncime, orientare şi poziţia intrării
IV.4.6. Instalaţii pentru foc în interiorul locuinţelor
IV.4.6.1. Precedente ale cuptoarelor din sec. VI–VII în regiunea Tisei superioare
IV.4.6.2. Cuptoarele de lut: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.3. Cuptoarele de piatră: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.4. Instalaţii pentru foc: concluzii
IV.4.7. Alte amenajări în interiorul locuinţelor
IV.4.8. Construcţii cu rol economic sau mixt, alte amenajări gospodăreşti în interiorul aşezărilor
IV.5. Descoperiri funerare (cimitire cu morminte plane de incineraţie)
IV.5.1. Amplasare, topografia internă
IV.5.2. Gropile mormintelor
IV.5.3. Detalii ale ritualului funerar şi inventarul
IV.5.4. Observaţii antropologice
IV.5.5. Concluzii
IV.6. Inventarul
IV.6.1. Ceramica: vasele lucrate cu mâna
IV.6.1.1. Caracteristicile pastei ceramice şi aspecte tehnologice
IV.6.1.2. Vasele întregi: forme şi tipuri (analiză morfologică)
IV.6.1.3. Vasele întregi: analogii şi datări propuse
IV.6.1.4. Părţile superioare ale vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.5. Fundurile vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.6. Decorul
IV.6.2. Ceramica: vase modelate la roata înceată
IV.6.2.1. Lansarea producţiei ceramicii modelate la roata înceată în mediul slav timpuriu
IV.6.3. Ceramica: vase modelate la roata rapidă
IV.6.4. Despre poziţia vaselor în locuinţe, reprezentare cantitativă şi funcţionalitatea lor
IV.6.5. Platourile de lut
IV.6.6. Vălătuci şi „pâinişoare” din lut ars
IV.6.7. Alte obiecte de lut în legătură cu cuptoarele
IV.6.8. Podoabe şi accesorii vestimentare
IV.6.8.1. Brăţară
IV.6.8.2. Catarame
IV.6.9. Unelte şi alte obiecte de uz cotidian
IV.6.9.1. Fusaiole
IV.6.9.2. Greutăţi pentru războiul de ţesut vertical
IV.6.9.3. Greutăţi pentru plasă (?)
IV.6.9.4. Pietre pentru ascuţit (cute)
IV.6.9.5. Râşniţe manuale rotative şi alte obiecte din piatră
IV.6.9.6. Amnare
IV.6.9.7. Obiecte în legătură cu practicarea unor activităţi metalurgice
IV.6.9.8. Piepteni de os (corn)
IV.6.10. Obiecte cu utilitate neclară
IV.7. Cronologie
IV.7.1. Cronologie relativă
IV.7.1.1. Concluzii
IV.7.2. Cronologie absolută
IV.8. Credinţe şi practici magico-religioase
IV.8.1. „Pâinişoarele” de lut
IV.8.2. Ritual în legătură cu abandonul locuinţei (?)
IV.9. Structuri depistabile ale vieţii economice
IV.9.1. Cultivarea plantelor
IV.9.2. Creşterea animalelor
IV.9.3. Meşteşuguri
IV.10. Concluzii
V. Catalog Anexe/Appendices
Bibliografie/References
Abridged version
List of Plates and Appendices
Planşe/Plates
LOISIR ÎN VREMURI DE PACE ȘI RĂZBOI
MAGIA ŞI VRĂJITORIA
MĂNĂSTIRI DOMINICANE DIN TRANSILVANIA
MATERII PRIME ALIMENTARE. ATLAS ETNOGRAFIC
MEMORIA URBIS: AN ILLUSTRATED HISTORY OF ALBA IULIA
MEMORIA URBIS: AN ILLUSTRATED HISTORY OF ALBA IULIA
MINTED BY ROMANS, HOARDED BY NON-ROMANS THE ARCALIA HOARD
MINTED BY ROMANS, HOARDED BY NON-ROMANS THE ARCALIA HOARD


MUZEUL DIN DEVA. ARC PESTE TIMP
„Cartea de faţă se referă la istoria Muzeului din Deva (astăzi al Civilizaţiei Dacice şi Romane). Autorul ei este unul dintre cei mai cunoscuţi arheologi din Transilvania ultimelor două decenii. Săpăturile efectuate de Iosif Vasile Ferencz într-o serie de situri arheologice importante, dintre care cele din cetatea dacică de la Ardeu constituie, fără îndoială, jaloane de referinţă ale investigaţiilor privind epoca Regatului dac din aria intracarpatică a României, stau mărturie pasiunii, talentului şi priceperii sale profesionale. La toate acestea se adaugă numeroase cărţi şi studii de specialitate care abordează în special arheologia şi istoria celei de a doua vârste a fierului, dar şi cataloage de expoziţii, ghiduri, pliante sau contribuţii destinate publicului larg pasionat de istorie. Cele din urmă se referă nu numai la epocile mai vechi ale acestor ţinuturi, ci şi la perioadele mai recente, cum ar fi istoria cetăţii medievale a Devei, pentru a aminti doar unul dintre numeroasele exemple care ar putea fi evocate aici.” (din Prefață)

MUZEUL DIN DEVA. ARC PESTE TIMP
„Cartea de faţă se referă la istoria Muzeului din Deva (astăzi al Civilizaţiei Dacice şi Romane). Autorul ei este unul dintre cei mai cunoscuţi arheologi din Transilvania ultimelor două decenii. Săpăturile efectuate de Iosif Vasile Ferencz într-o serie de situri arheologice importante, dintre care cele din cetatea dacică de la Ardeu constituie, fără îndoială, jaloane de referinţă ale investigaţiilor privind epoca Regatului dac din aria intracarpatică a României, stau mărturie pasiunii, talentului şi priceperii sale profesionale. La toate acestea se adaugă numeroase cărţi şi studii de specialitate care abordează în special arheologia şi istoria celei de a doua vârste a fierului, dar şi cataloage de expoziţii, ghiduri, pliante sau contribuţii destinate publicului larg pasionat de istorie. Cele din urmă se referă nu numai la epocile mai vechi ale acestor ţinuturi, ci şi la perioadele mai recente, cum ar fi istoria cetăţii medievale a Devei, pentru a aminti doar unul dintre numeroasele exemple care ar putea fi evocate aici.” (din Prefață)
MUZEUL MEU
O CRONOLOGIE VIZUALĂ A SECOLULUI XX
O ISTORIE VIZUALĂ A ROMÂNIEI SUB COMUNISM
PALATUL UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI
PARLAMENTUL ȘI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1899 – 1914)
PARLAMENTUL ȘI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1899 – 1914)
PIONI ÎN JOCUL DE FORȚE DIN TIMPUL RĂZBOIULUI RECE
PIONI ÎN JOCUL DE FORȚE DIN TIMPUL RĂZBOIULUI RECE
PORTUL POPULAR FEMEIESC DIN ZONA SUBCARPATICĂ A MUNTENIEI
PORTUL POPULAR FEMEIESC DIN ZONA SUBCARPATICĂ A MUNTENIEI
REFORMA ÎNTRE CRUCE ŞI SEMILUNĂ
REPERE DE TEOLOGIE MORALĂ ORTODOXĂ
REPREZENTĂRI ANTROPOMORFE NEOLITICE ȘI ENEOLITICE ÎN COLECȚIA MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER
REPREZENTĂRI ANTROPOMORFE NEOLITICE ȘI ENEOLITICE ÎN COLECȚIA MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER
RESTITUIRI
RESTITUIRI
RETHINKING THE LATE IRON AGE DACIANS
ROMÂNIA 1988–1989
ROMÂNIA 1988–1989
ROMANIA ȘI CONFLICTUL SOVIETO-CHINEZ (1956-1971)
ROMANIA ȘI CONFLICTUL SOVIETO-CHINEZ (1956-1971)
ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020
ROMÂNIA. ALBUM DE ISTORIE POSTDECEMBRISTĂ 1990–2020
ȘTEFAN CEL MARE ȘI MOLDOVENII DIN VREMEA SA
SUB ZODIA DRAGONULUI: LUNGUL MARȘ CĂTRE RUPTURA SOVIETO-ALBANEZĂ (1956-1961)
SUB ZODIA DRAGONULUI: LUNGUL MARȘ CĂTRE RUPTURA SOVIETO-ALBANEZĂ (1956-1961)
TELEVIZIUNEA ROMÂNĂ SUB REFLECTOR






































