PIONI ÎN JOCUL DE FORȚE DIN TIMPUL RĂZBOIULUI RECE
70,00 lei
Poate cea mai izbitoare analogie cu privire la relația dintre Țările de Jos și România este cea a cotelor maxime ale fluxului și refluxului. O privire pe harta Europei este de ajuns pentru a constata distanța fizică substanțială dintre aceste două țări, care pot fi, de asemenea, văzute ca doi poli opuși ai Europei geografice, dar și culturale și politice. Țările de Jos sunt situate din toate punctele de vedere în mijlocul lumii atlantice, în timp ce România, care a devenit între timp parte a acestei lumi, este situată însă la marginea Balcanilor. Țările de Jos au, pe lângă aceasta, o istorie lungă de explorator la scară mondială, ceea ce nu se poate susține despre România. Cu aceste două constatări de natură geografică și politic-istorică începe deja o serie infinită de diferențe în toate domeniile posibile între cele două țări. În contextul actual, mi se pare complet inutil să insistăm asupra acestor diferențe, deoarece acestea vor atrage automat atenția tuturor de îndată ce se va încerca să se facă vreo comparație, indiferent de subiect. Poate că ne va ajuta pe parcurs dacă ne uităm la tradițiile politice, sociale și, eventual, culturale. Ar fi util să menționăm câteva aspecte, cum ar fi, de exemplu, faptul că Țările de Jos și România, în ciuda relațiilor economice dintre ele deloc neglijabile, s-au aflat în tabere diferite în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și deveniseră oficial dușmanii unul altuia. Explicația pentru aceste poziții diametral opuse apare în contextul politic-istoric și, nu în ultimul rând, în localizarea geografică. La urma urmei, acolo unde Țările de Jos au optat pentru o alianță cu Antanta, România a cedat în cele din urmă presiunii crescânde din partea puterilor Axei și i s-a alăturat. (din „Introducere”)
10 în stoc
Informații suplimentare
| Greutate | 1 kg |
|---|
Fii primul care adaugi o recenzie la „PIONI ÎN JOCUL DE FORȚE DIN TIMPUL RĂZBOIULUI RECE”
Book information
ISBN 13
978-606-020-878-5
Număr de pagini
368
Format
B5
Data lansării
2025
Copertă cartonată
NU
S-ar putea să-ți placă și…
WASHINGTON, A PATRA ROMĂ
60,00 lei
America, în declinarea-i juridică de Statele Unite ale Americii, s-a construit pe un humus ce pleacă din istoria antică a continentului european, plămădit prin grija și măiestria juriștilor, filosofilor, istoricilor și militarilor romani ce au oferit unui mozaic de seminții un ideal de viață și o matrice juridică condensată în ceea ce numim imperiu. Libertatea clamată în orice instanță din viața publică nord-americană moștenește mirajul libertății pe care cetățenia romană o oferea înainte și după Constitutio Antoniana sub pavăza de nestrivit a imperiului. Hălăduind cu tâlc și călăuzit de un fir livresc ariadnian provenit din cărți necunoscute în peisajul editorial românesc, Vlad Ciurdar a studiat cu inocența debutantului și cu sagacitatea docentului, calibrate cu bun simț și râvnă, pasajul idealurilor romane grevate de creștinism, de la populația urbană europeană la cea protourbană și ulterior burgheză americană. A exfoliat strat după strat acumulările simbolice și feliile juridice condensate în jurisprudența istorică nord-atlantică și a deslușit că tradiția romană nu a avut doar repropuneri europene afectate de mixajul cu tradiții orientale, mediteraneene sau de stepă, ci, printr-un miracol al istoriei, inteligibil în durată lungă bimilenară, Roma retrăiește pe malul Potomacului într-o variantă care a reușit să atingă globalitatea la care Virgiliu visa – imperium sine fine dedi – ți-am dăruit imperiu fără sfârșit – fără sfârșit în timp și în spațiu. (Prof. univ. habil. dr. Șerban Turcuș)
WASHINGTON, A PATRA ROMĂ
60,00 lei
America, în declinarea-i juridică de Statele Unite ale Americii, s-a construit pe un humus ce pleacă din istoria antică a continentului european, plămădit prin grija și măiestria juriștilor, filosofilor, istoricilor și militarilor romani ce au oferit unui mozaic de seminții un ideal de viață și o matrice juridică condensată în ceea ce numim imperiu. Libertatea clamată în orice instanță din viața publică nord-americană moștenește mirajul libertății pe care cetățenia romană o oferea înainte și după Constitutio Antoniana sub pavăza de nestrivit a imperiului. Hălăduind cu tâlc și călăuzit de un fir livresc ariadnian provenit din cărți necunoscute în peisajul editorial românesc, Vlad Ciurdar a studiat cu inocența debutantului și cu sagacitatea docentului, calibrate cu bun simț și râvnă, pasajul idealurilor romane grevate de creștinism, de la populația urbană europeană la cea protourbană și ulterior burgheză americană. A exfoliat strat după strat acumulările simbolice și feliile juridice condensate în jurisprudența istorică nord-atlantică și a deslușit că tradiția romană nu a avut doar repropuneri europene afectate de mixajul cu tradiții orientale, mediteraneene sau de stepă, ci, printr-un miracol al istoriei, inteligibil în durată lungă bimilenară, Roma retrăiește pe malul Potomacului într-o variantă care a reușit să atingă globalitatea la care Virgiliu visa – imperium sine fine dedi – ți-am dăruit imperiu fără sfârșit – fără sfârșit în timp și în spațiu. (Prof. univ. habil. dr. Șerban Turcuș)
ROMANIA ȘI CONFLICTUL SOVIETO-CHINEZ (1956-1971)
Prețul inițial a fost: 40,00 lei.25,00 leiPrețul curent este: 25,00 lei.
ROMANIA ȘI CONFLICTUL SOVIETO-CHINEZ (1956-1971)
Prețul inițial a fost: 40,00 lei.25,00 leiPrețul curent este: 25,00 lei.
FOSTA ÎNCHISOARE POLITICĂ DE LA RÂMNICU SĂRAT, ROMÂNIA
60,00 lei
După căderea regimului comunist din România în 1989, fostele închisori politice ce au compus sistemul concentraționar comunist (mai ales cel din anii 1948–1964) au devenit importante „locuri ale memoriei” în cadrul procesului de reevaluare a trecutului recent. Numele acestor închisori au devenit binecunoscute mai ales în urma publicării amintirilor din detenție ale multor deținuți politic, a interviurilor realizate cu supraviețuitorii represiunii politice sau a filmelor documentare și artistice dedicate experiențelor carcerale. De-a lungul timpului, unele dintre închisorile „celebre”, precum cele de la Sighetu Marmației sau Pitești, au fost transformate în muzee memoriale, în timp ce altele au fost luate în considerare pentru a fi convertite în muzee, cum este cazul închisorilor de la Jilava și Râmnicu Sărat. Chiar și în cazul acelor închisori ce au continuat și după 1989 să funcționeze ca atare (e.g., Aiud și Gherla), trecutul recent al acestora a fost semnalat prin construcția în apropiere a unor monumente memoriale, ridicate de Asociația Foștilor Deținuți Politici din România. Nu în ultimul rând, fostele închisori politice au devenit subiect de interes pentru istorici: spre exemplu, în 2008, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (înființat în 2005) a publicat un Dicționar al penitenciarelor din România comunistă; un alt volum a fost dedicat fostei închisori politice din Pitești; recent, a fost publicată o carte despre istoria închisorii din Râmnicu Sărat de la înființarea sa în 1862 și până la instalarea regimului comunist în România în 1947, în timp ce alte două cărți despre istoria aceleiași închisori în perioada comunistă sunt în curs de finalizare. În ciuda acestui interes pentru fostele centre de detenție politică comuniste, cunoașterea lor a rămas una abstractă, realizată pe baza descrierilor foștilor deținuți politic și, eventual, a planurilor de arhivă. Fostele închisori politice comuniste au fost reduse la un simplu decor al evenimentelor petrecute între zidurile lor, singurele considerate a fi relevante, materialitatea fiind cu totul ignorată. (din „Introducere”)
FOSTA ÎNCHISOARE POLITICĂ DE LA RÂMNICU SĂRAT, ROMÂNIA
60,00 lei
După căderea regimului comunist din România în 1989, fostele închisori politice ce au compus sistemul concentraționar comunist (mai ales cel din anii 1948–1964) au devenit importante „locuri ale memoriei” în cadrul procesului de reevaluare a trecutului recent. Numele acestor închisori au devenit binecunoscute mai ales în urma publicării amintirilor din detenție ale multor deținuți politic, a interviurilor realizate cu supraviețuitorii represiunii politice sau a filmelor documentare și artistice dedicate experiențelor carcerale. De-a lungul timpului, unele dintre închisorile „celebre”, precum cele de la Sighetu Marmației sau Pitești, au fost transformate în muzee memoriale, în timp ce altele au fost luate în considerare pentru a fi convertite în muzee, cum este cazul închisorilor de la Jilava și Râmnicu Sărat. Chiar și în cazul acelor închisori ce au continuat și după 1989 să funcționeze ca atare (e.g., Aiud și Gherla), trecutul recent al acestora a fost semnalat prin construcția în apropiere a unor monumente memoriale, ridicate de Asociația Foștilor Deținuți Politici din România. Nu în ultimul rând, fostele închisori politice au devenit subiect de interes pentru istorici: spre exemplu, în 2008, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România (înființat în 2005) a publicat un Dicționar al penitenciarelor din România comunistă; un alt volum a fost dedicat fostei închisori politice din Pitești; recent, a fost publicată o carte despre istoria închisorii din Râmnicu Sărat de la înființarea sa în 1862 și până la instalarea regimului comunist în România în 1947, în timp ce alte două cărți despre istoria aceleiași închisori în perioada comunistă sunt în curs de finalizare. În ciuda acestui interes pentru fostele centre de detenție politică comuniste, cunoașterea lor a rămas una abstractă, realizată pe baza descrierilor foștilor deținuți politic și, eventual, a planurilor de arhivă. Fostele închisori politice comuniste au fost reduse la un simplu decor al evenimentelor petrecute între zidurile lor, singurele considerate a fi relevante, materialitatea fiind cu totul ignorată. (din „Introducere”)
Recenzii
Nu există recenzii până acum.