CORPUSUL RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARELE ION MUŞLEA, Vol. VII

CHESTIONARUL VI: Naşterea, botezul şi copilăria

Manuscrisele aflate în IAFAR, şi anume, un număr de 63 de caiete ce conţin Răspunsurile la Chestionarul VI. Naşterea botezul şi copilăria, au fost primite în decada de după 1930. Aceste răspunsuri sunt rezultatul metodologiei lui Ion Muşlea privind culegerea materialului folcloric şi etnologic de pe cuprinsul întregii ţări. Fondator al Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, a elaborat nu mai puţin de 14 chestionare şi 5 circulare. În Raportul de activitate pentru anul 1933–1934, Ion Muşlea raportează simplu: „S‑au întocmit şi răspândit alte trei chestionare, unul (VI) referitor la Naştere, botez şi copilărie, altul (VII) privitor la Calendarul poporului pe lunile octombrie‑decembrie (cuprinzând şi o anexă referitoare la Şezătoare şi literatura ei – ghicitori, proverbe şi frământări de limbă).”
În deja bogata literatură despre naştere, mai ales din perspectivă ritualică, a simbolurilor, autorii acestora au încercat să interpreteze şi să traducă pentru lectori semnificaţiile obiceiurilor şi credinţelor producând o direcţie de cercetare încă prolifică şi la noile generaţii de etnologi şi folclorişti. Demersul meu are o circumscriere precisă pe un set de documente despre naştere (Răspunsurile la Chestionarul VI, Naşterea, botezul şi copilăria, elaborat de Ion Muşlea) şi pe modul în care acestea au ajuns să existe în această variantă şi ce pot spune ele unei paradigme de cercetare actuale. În acest context atenţia mi‑a fost îndreptată asupra motivaţiei lui Ion Muşlea de a redacta un chestionar despre naştere. Primul motiv, cel mai evident, este că intenţia lui a fost îndreptată către riturile de trecere şi atunci, desigur că subiectul naşterea nu putea lipsi. Însă acest motiv nu este suficient şi pentru modul în care a redactat acest chestionar. Maniera în care a conceput chestionarul despre naştere mă face să cred că este în strânsă legătură cu curentele de idei care circulau în epocă, mai precis cu discuţiile din perioada interbelică privind construcţia naţiunii, aşa cum se poate observa în lucrări ale unor cercetători precum: Maria Bucur: „satul era «marele rezervor de unde se premenesc şi se alimentează energiile constructive ale ţării». Ţăranii reprezentau o resursă umană neexploatată, un repozitoriu de tradiţie şi cheia purităţii etnice a naţiunii române.” (din „Introducere”)

7 în stoc