PARADIGMA MISIONARĂ PRENICEEANĂ

Primele trei veacuri din existenţa Bisericii Creştine reprezintă perioada în care numărul credincioşilor a crescut exponenţial, iar răspândirea geografică a Bisericii lui Hristos, fără precedent. În contextul unor condiţii socio-politice mai mult decât potrivnice în care Biserica a activat, afirmaţia că perioada preniceeană a reprezentat perioada de aur a Creştinismului este legitimă.

Unii istorici şi teologi creştini s-au întrebat, pe bună dreptate, care să fi fost secretul unui asemenea succes misionar, frământare pe care o împărtăşim şi noi.

Inevitabil, aproape de fiecare dată, răspunsul face referire la misiune. Pe marginea acestei teme s-au scris foarte multe studii, articole şi cărţi de-a lungul secolelor. Astfel, s-au formulat diferite explicaţii şi argumentări cu referire la misiunea Bisericii primare sau preniceene.

Opiniile diferite, precum şi percepţiile referitoare la misiunea Bisericii primare sunt de înţeles datorită scopurilor cu care s-a pornit în studiul respectiv şi nu pot fi puse pe seama diferitelor surse şi metodologii de cercetare.

Cei mai mulţi teologi au fost motivaţi de o revitalizare a misiunii Bisericii contemporane lor, prin raportare la misiunea Bisericii Primare, dorindu-se o înnoire prin propria-i misiune în acea contemporaneitate.

Pare imposibilă evaluarea misiunii Bisericii primare fără a ne gândi la întrebarea ce este de făcut pentru a împlini cu acelaşi succes misionar vocaţia Bisericii în contemporaneitatea noastră?

Chiar dacă există multe cercetări şi abordări ample sau mai puţin ample din punct de vedere teologic asupra misiunii în înţeles creştin ortodox, un studiu sistematic despre o paradigmă misionară preniceeană încă nu este realizat. (din „Introducere”)

3 în stoc