LA FĂGĂDĂU EVII

Colindele de sorginte laică şi precreştină din Mărişel şi Măguri

În satele de munte Mărişel şi Măguri, din Munţii Apuseni (Transilvania), s‑a păstrat un repertoriu de colinde cu origine laică, care predatează din punct de vedere tematic creştinismul. Până la începutul anilor 1990, nici una dintre colindele specifice celor două aşezări nu făceau referire la Naşterea Domnului. Analiza textelor şi a liniilor melodice ale acestor „corinzi”, puse în corelare cu aspectul performativ al colindatului, sugerează existenţa unui tip de celebrare a Crăciunului cu trăsături mai arhaice. Mai ales colindele cetei de feciori, denumită local Junii Satului, reuşeau să îl transpună pe ascultător în străvechime, într‑o lume dominată încă de ritual. Astfel, putem vorbi în acest caz despre sărbătorirea unui veritabil Crăciun „păgân”, mai apropiat ca mod de celebrare de solstiţiul de iarnă decât de praznicul Naşterii Domnului. Pentru a observa modul în care aceste „corinzi” de sorginte laică s‑au perpetuat, ne‑am folosit de un caz concret, cel al satelor de munte Mărişel şi Măguri, ce aparţin ca o (sub)zonă etnografică de Țara Moţilor. Fenomenul observat în acest areal reprezintă o reminiscenţă a unui tip de colindă mai larg răspândit în Europa secolelor trecute. Deşi substratul laic s‑a păstrat doar în anumite regiuni, în special în arealurile conservatoare, acesta continuă să constituie o componentă importantă a celebrării Crăciunului în cultura europeană.
Mai mult decât atât, explorarea în profunzime a acestui subiect ne‑a „transpus” cu cel puţin două milenii în urmă, tocmai în perioada timpurie a formării culturale europene. (din „Introducere”)

7 în stoc