
CORPUSUL RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARELE ION MUŞLEA VOL. II
80,00 lei
„Volumul al II-lea al Corpusului Răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea (Moldova și Bucovina) adună, în continuarea materialelor publicate în cel dintâi, răspunsurile la cele patru chestionare lansate de directorul fondator al Arhivei ce Folklor a Academiei Române în primii patru ani de activitate, respectiv la Chestionarul II: Obiceiuri de vară (1931); Chestionarul IV: Obiceiuri de primăvară (1932); Chestionarul VII: Calendarul poporului pe lunile octombriedecembrie (1933) și Chestionarul Șezătoarea și literatura ei (1933), răspunsuri pe care le-a indexat pe fișele indicelui tematic și ale celui pe localități. Toate răspunsurile provin de la corespondenții satelor din spațiul etnocultural al Moldovei și Bucovinei dintre Prut și Carpații Răsăriteni.” din Prefață

CORPUSUL RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARELE ION MUŞLEA VOL. II
80,00 lei
„Volumul al II-lea al Corpusului Răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea (Moldova și Bucovina) adună, în continuarea materialelor publicate în cel dintâi, răspunsurile la cele patru chestionare lansate de directorul fondator al Arhivei ce Folklor a Academiei Române în primii patru ani de activitate, respectiv la Chestionarul II: Obiceiuri de vară (1931); Chestionarul IV: Obiceiuri de primăvară (1932); Chestionarul VII: Calendarul poporului pe lunile octombriedecembrie (1933) și Chestionarul Șezătoarea și literatura ei (1933), răspunsuri pe care le-a indexat pe fișele indicelui tematic și ale celui pe localități. Toate răspunsurile provin de la corespondenții satelor din spațiul etnocultural al Moldovei și Bucovinei dintre Prut și Carpații Răsăriteni.” din Prefață
DE LA MUNTE PE HĂMOACĂ
70,00 lei
MAGIA ŞI VRĂJITORIA
65,00 lei
MATERII PRIME ALIMENTARE. ATLAS ETNOGRAFIC
150,00 lei
MUZEUL MEU
90,00 lei
PORTUL POPULAR FEMEIESC DIN ZONA SUBCARPATICĂ A MUNTENIEI
150,00 lei
Colecţiile de port popular din patrimoniul Muzeului Naţional al Satului au fost constituite prin cercetări de teren şi donaţii, după anii 1950 când, la conducerea instituţiei a venit Prof. Gheorghe Focşa.
Decizia îmbogăţirii patrimoniului cu piese de costum, necesară întregirii imaginii privind viaţa într‑o gospodărie tradiţională. Ideea s‑a bucurat de susţinerea entuziastă şi permanentă a colectivului de specialişti din muzeu. Scopul final urmărea completarea expoziţiei în aer liber cu alte aspecte, valorificarea ştiinţifică a patrimoniului, sublinierea importanţei acordate unuia dintre cele mai importante preocupări ale oamenilor din totdeauna.
Provocarea a constat în stabilirea unui program de baza analizei concrete a situaţiei din teren, efectuarea de cercetări pe parcursul mai multor etape, urmate de achiziţii cu piese tradiţionale şi de piese asimilate în viaţa de zi cu zi, ceea ce a ridicat o mulţime de probleme. Pornind de la concepţiile sociologice care au stat la baza organizării muzeului, proiectul, la care a participat întregul colectiv ştiinţific, a fost conceput în perspectivă pluridisciplinară, chiar dacă echipele au fost reduse şi departe de amploarea celor organizate sub conducerea prof. Dimitrie Gusti.
Cele două colecţii la care ne referim în catalog sunt prezentate în lumina aceloraşi concepţii sociologice prin ilustrarea situaţiei oferite de teren, cu plusuri şi minusuri în ceea ce priveşte unele aspecte estetice. (din „Introducere”)
PORTUL POPULAR FEMEIESC DIN ZONA SUBCARPATICĂ A MUNTENIEI
150,00 lei
Colecţiile de port popular din patrimoniul Muzeului Naţional al Satului au fost constituite prin cercetări de teren şi donaţii, după anii 1950 când, la conducerea instituţiei a venit Prof. Gheorghe Focşa.
Decizia îmbogăţirii patrimoniului cu piese de costum, necesară întregirii imaginii privind viaţa într‑o gospodărie tradiţională. Ideea s‑a bucurat de susţinerea entuziastă şi permanentă a colectivului de specialişti din muzeu. Scopul final urmărea completarea expoziţiei în aer liber cu alte aspecte, valorificarea ştiinţifică a patrimoniului, sublinierea importanţei acordate unuia dintre cele mai importante preocupări ale oamenilor din totdeauna.
Provocarea a constat în stabilirea unui program de baza analizei concrete a situaţiei din teren, efectuarea de cercetări pe parcursul mai multor etape, urmate de achiziţii cu piese tradiţionale şi de piese asimilate în viaţa de zi cu zi, ceea ce a ridicat o mulţime de probleme. Pornind de la concepţiile sociologice care au stat la baza organizării muzeului, proiectul, la care a participat întregul colectiv ştiinţific, a fost conceput în perspectivă pluridisciplinară, chiar dacă echipele au fost reduse şi departe de amploarea celor organizate sub conducerea prof. Dimitrie Gusti.
Cele două colecţii la care ne referim în catalog sunt prezentate în lumina aceloraşi concepţii sociologice prin ilustrarea situaţiei oferite de teren, cu plusuri şi minusuri în ceea ce priveşte unele aspecte estetice. (din „Introducere”)
VALEA SĂLĂUȚEI. REPERE ONOMASTICE
25,00 lei
„Cartea elaborată de către doamna Vali Ganea, intitulată Configurații antroponimice pe Valea Sălăuței, este rezultatul unor cercetări atente asupra antroponimiei din zona respectivă, ținutul Năsăudului, jud. Bistrița-Năsăud.
Tema în sine este incitantă, oferind autoarei prilejul de a lămuri numeroase aspecte privind identificarea personală, de la un simplu «nume» până la cristalizarea «formulei antroponimice» dintr-un areal bine delimitat.
Premisa demersului științific constă în faptul că autoarea a vrut să completeze «subiectele numeroase și variate legate de acest ținut», din care a observat că lipsesc studiile de antroponimie.” (Daiana Felecan din „PREFAȚĂ”)
VALEA SĂLĂUȚEI. REPERE ONOMASTICE
25,00 lei
„Cartea elaborată de către doamna Vali Ganea, intitulată Configurații antroponimice pe Valea Sălăuței, este rezultatul unor cercetări atente asupra antroponimiei din zona respectivă, ținutul Năsăudului, jud. Bistrița-Năsăud.
Tema în sine este incitantă, oferind autoarei prilejul de a lămuri numeroase aspecte privind identificarea personală, de la un simplu «nume» până la cristalizarea «formulei antroponimice» dintr-un areal bine delimitat.
Premisa demersului științific constă în faptul că autoarea a vrut să completeze «subiectele numeroase și variate legate de acest ținut», din care a observat că lipsesc studiile de antroponimie.” (Daiana Felecan din „PREFAȚĂ”)



