Volumul urmăreşte două direcţii principale de cercetare: pe de o parte, influenţa factorului politic asupra culturii festive, prin utilizarea manifestaţiilor publice ca instrumente de legitimare ale regimului comunist şi pentru dezvoltarea cultului personalităţii, pe de altă parte, analiza modelului de management de eveniment propus de sistemul comunist, a viziunii din spatele manifestaţiilor festive, a implicării segmentului artistic în acest demers, precum şi a împrumutării tehnicilor de comunicare teatrală în desfăşurarea acestor evenimente. În acest sens, prin studiul de caz propus, se va urmări în ce măsură se poate discuta despre un proces de ideologizare a culturii sau despre formarea unui anumit tip de cultură care, în timp, capătă o ideologie proprie. Pentru succesul acestei acţiuni se vor evidenţia aspectele organizatorice pentru categoriile de evenimente incluse în desfăşurătorul festiv al sărbătorii naţionale, tipurile de manifestanţi, direcţiile de pavoazare şi utilizarea specifică a instrumentelor imagistice, strategia de promovare etc. (din „Introducere”)

În istoria Transilvaniei, saşii ardeleni au jucat un rol aparte. Sosiţi în secolele XII–XIII pentru am rentiendam coronam, pentru apărarea graniţelor ardelene şi dezvoltarea economică a zonei, au ocupat o întindere de pământ de la Orăştie şi până la Drăuşeni (azi, judeţul Braşov), ceea ce pe parcursul Evului Mediu a purtat numele de Pământul Crăiesc. În cadrul sistemului constituţional al Transilvaniei medievale, ei s‑au bucurat de un statut aparte legiferat prin Diploma Andreanum din anul 1224, care le oferea o largă autonomie. Practic, saşii erau obligaţi să participe la luptele purtate de regele Ungariei, cu un număr clar definit de oşteni şi să‑i plătească acestuia un impozit. Acest lucru a dus la o prosperitate economică. Prin excelenţă meşteşugari şi ţărani, saşii ardeleni nu au cunoscut şerbia, toţi locuitorii fiind oameni liberi, ceea ce îi deosebea fiind doar averea. De aceea, la nivelul conştiinţei colective, ei vor avea o mentalitate aparte, unde elementele moderne, burgheze ale secolului al XIX‑lea erau la ele acasă.