DIVERSITATEA SPIRITUALĂ DĂRUITĂ DE DUMNEZEU ÎN ISTORIA BISERICII
DIVERSITATEA SPIRITUALĂ DĂRUITĂ DE DUMNEZEU ÎN ISTORIA BISERICII

ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
„În zona Sălajului (în special în Depresiunea Silvaniei), cercetarea arheologică a evului mediu s-a axat mai mult asupra părţii sale timpurii (sec. VII-XI). Perioada sec. XI-XIII (perioada Arpadiană) a beneficiat de puţine săpături, iar etapa cronologică post sec. XIII (perioada sec. XIII-XV în cazul de faţă) este aproape necunoscută din punct de vedere arheologic. Am folosit termenul de „aproape necunoscută” deoarece există totuși câteva obiective arheologice care au beneficiat (într-o măsură sau alta) de săpături arheologice însă rezultatele au rămas nepublicate.
Pornind de la această realitate arheologică a zonei, prezentul demers și-a propus să facă cunoscute câteva componente ale culturii materiale medievale a sec. XIII-XV identificate în urma unor cercetări arheologice recente, dar și a unora mai vechi, cunoscute deja, asupra cărora ne-am propus să insistăm mai mult cu acest prilej (de ex. pintenul ornamentat descoperit la Aghireș Sub pășune).” din Motivaţie. Repere geografice

ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
„În zona Sălajului (în special în Depresiunea Silvaniei), cercetarea arheologică a evului mediu s-a axat mai mult asupra părţii sale timpurii (sec. VII-XI). Perioada sec. XI-XIII (perioada Arpadiană) a beneficiat de puţine săpături, iar etapa cronologică post sec. XIII (perioada sec. XIII-XV în cazul de faţă) este aproape necunoscută din punct de vedere arheologic. Am folosit termenul de „aproape necunoscută” deoarece există totuși câteva obiective arheologice care au beneficiat (într-o măsură sau alta) de săpături arheologice însă rezultatele au rămas nepublicate.
Pornind de la această realitate arheologică a zonei, prezentul demers și-a propus să facă cunoscute câteva componente ale culturii materiale medievale a sec. XIII-XV identificate în urma unor cercetări arheologice recente, dar și a unora mai vechi, cunoscute deja, asupra cărora ne-am propus să insistăm mai mult cu acest prilej (de ex. pintenul ornamentat descoperit la Aghireș Sub pășune).” din Motivaţie. Repere geografice
EROISM CLASIC. EROISM GRAFIC
EVOLUŢIA ÎN TIMP A STRUCTURII ANTROPOLOGICE A POPULAŢIILOR DE PE TERITORIUL COMUNEI SĂBĂOANI, JUDEŢUL NEAMŢ
EVOLUŢIA ÎN TIMP A STRUCTURII ANTROPOLOGICE A POPULAŢIILOR DE PE TERITORIUL COMUNEI SĂBĂOANI, JUDEŢUL NEAMŢ

FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.
Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere

FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.
Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere

