ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
„În zona Sălajului (în special în Depresiunea Silvaniei), cercetarea arheologică a evului mediu s-a axat mai mult asupra părţii sale timpurii (sec. VII-XI). Perioada sec. XI-XIII (perioada Arpadiană) a beneficiat de puţine săpături, iar etapa cronologică post sec. XIII (perioada sec. XIII-XV în cazul de faţă) este aproape necunoscută din punct de vedere arheologic. Am folosit termenul de „aproape necunoscută” deoarece există totuși câteva obiective arheologice care au beneficiat (într-o măsură sau alta) de săpături arheologice însă rezultatele au rămas nepublicate.
Pornind de la această realitate arheologică a zonei, prezentul demers și-a propus să facă cunoscute câteva componente ale culturii materiale medievale a sec. XIII-XV identificate în urma unor cercetări arheologice recente, dar și a unora mai vechi, cunoscute deja, asupra cărora ne-am propus să insistăm mai mult cu acest prilej (de ex. pintenul ornamentat descoperit la Aghireș Sub pășune).” din Motivaţie. Repere geografice
ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
„În zona Sălajului (în special în Depresiunea Silvaniei), cercetarea arheologică a evului mediu s-a axat mai mult asupra părţii sale timpurii (sec. VII-XI). Perioada sec. XI-XIII (perioada Arpadiană) a beneficiat de puţine săpături, iar etapa cronologică post sec. XIII (perioada sec. XIII-XV în cazul de faţă) este aproape necunoscută din punct de vedere arheologic. Am folosit termenul de „aproape necunoscută” deoarece există totuși câteva obiective arheologice care au beneficiat (într-o măsură sau alta) de săpături arheologice însă rezultatele au rămas nepublicate.
Pornind de la această realitate arheologică a zonei, prezentul demers și-a propus să facă cunoscute câteva componente ale culturii materiale medievale a sec. XIII-XV identificate în urma unor cercetări arheologice recente, dar și a unora mai vechi, cunoscute deja, asupra cărora ne-am propus să insistăm mai mult cu acest prilej (de ex. pintenul ornamentat descoperit la Aghireș Sub pășune).” din Motivaţie. Repere geografice
FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.
Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere
FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.
Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere
LOCUIREA TERITORIULUI NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ÎNTRE ANTICHITATEA TÂRZIE ȘI PERIOADA DE ÎNCEPUT A EPOCII MEDIEVALE TIMPURII (MIJLOCUL SEC. V – SEC. VII TIMPURIU)
CUPRINS
Cuvânt înainte
I. INTRODUCERE
I.1. Despre metodă, limitele cronologice şi delimitarea teritoriului studiat
I.2. Date generale despre geografia zonei
I.3. Evoluţia cercetărilor arheologice
II. VESTIGII DIN SEC. V ŞI PRIMELE DOUĂ TREIMI ALE SECOLULUI VI
II.1. Unele observaţii
II.2. Barbaricum-ul din nord-vestul României la sfârşitul epocii romane imperiale şi în perioada de început a epocii migraţiilor
II.2.1. Etapa finală a epocii romane imperiale târzii (C3)
II.2.2. Perioada finală a sec. IV şi cea de început a sec. V (etapele C3/D1 sau D1)
II.3. Primele două treimi ale sec. V (etapele D2 şi D2/3)
II.3.1. Aşezări
II.3.2. Descoperiri funerare
II.3.3. Tezaure şi descoperiri izolate (fără context cunoscut)
II.4. Ultima treime a sec. V (etapa D3) şi primele două treimi ale sec. VI
II.4.1. Aşezări şi locuinţe
II.4.1.1. Observaţii generale
II.4.1.2. Inventarul: pieptenii de os
II.4.1.3. Inventarul: ceramica
II.4.2. Descoperiri funerare
II.5. Concluzii
II.5.1. Observaţii generale cu privire la cronologia vestigiilor
II.5.2. Repere pentru o examinare a evoluţiei habitatului
II.5.3. Populaţia ca „grupuri etnice” (gentes)
III. TERITORIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ŞI KHAGANATUL AVAR ÎN PERIOADA SA DE ÎNCEPUT (EPOCA AVARĂ TIMPURIE)
III.1. Câteva precizări
III.2. Descoperiri avare timpurii (568–630)
III.3. Concluzii
IV. CEI MAI VECHI SLAVI ÎN SPAŢIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI (ORIZONTUL LAZURI-PIŞCOLT)
IV.1. Câteva precizări
IV.2. Slavii timpurii în cercetarea arheologică (repere)
IV.3. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească
IV.4. Aşezări şi locuinţe
IV.4.1. Evoluţia cercetărilor de teren
IV.4.2. Locuirea (aşezările) în relaţie cu mediul geografic
IV.4.3. Aşezările: dimensiuni şi structura internă
IV.4.4. Tipuri de locuinţe şi variante de construcţie
IV.4.5. Locuinţele: suprafaţă, adâncime, orientare şi poziţia intrării
IV.4.6. Instalaţii pentru foc în interiorul locuinţelor
IV.4.6.1. Precedente ale cuptoarelor din sec. VI–VII în regiunea Tisei superioare
IV.4.6.2. Cuptoarele de lut: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.3. Cuptoarele de piatră: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.4. Instalaţii pentru foc: concluzii
IV.4.7. Alte amenajări în interiorul locuinţelor
IV.4.8. Construcţii cu rol economic sau mixt, alte amenajări gospodăreşti în interiorul aşezărilor
IV.5. Descoperiri funerare (cimitire cu morminte plane de incineraţie)
IV.5.1. Amplasare, topografia internă
IV.5.2. Gropile mormintelor
IV.5.3. Detalii ale ritualului funerar şi inventarul
IV.5.4. Observaţii antropologice
IV.5.5. Concluzii
IV.6. Inventarul
IV.6.1. Ceramica: vasele lucrate cu mâna
IV.6.1.1. Caracteristicile pastei ceramice şi aspecte tehnologice
IV.6.1.2. Vasele întregi: forme şi tipuri (analiză morfologică)
IV.6.1.3. Vasele întregi: analogii şi datări propuse
IV.6.1.4. Părţile superioare ale vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.5. Fundurile vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.6. Decorul
IV.6.2. Ceramica: vase modelate la roata înceată
IV.6.2.1. Lansarea producţiei ceramicii modelate la roata înceată în mediul slav timpuriu
IV.6.3. Ceramica: vase modelate la roata rapidă
IV.6.4. Despre poziţia vaselor în locuinţe, reprezentare cantitativă şi funcţionalitatea lor
IV.6.5. Platourile de lut
IV.6.6. Vălătuci şi „pâinişoare” din lut ars
IV.6.7. Alte obiecte de lut în legătură cu cuptoarele
IV.6.8. Podoabe şi accesorii vestimentare
IV.6.8.1. Brăţară
IV.6.8.2. Catarame
IV.6.9. Unelte şi alte obiecte de uz cotidian
IV.6.9.1. Fusaiole
IV.6.9.2. Greutăţi pentru războiul de ţesut vertical
IV.6.9.3. Greutăţi pentru plasă (?)
IV.6.9.4. Pietre pentru ascuţit (cute)
IV.6.9.5. Râşniţe manuale rotative şi alte obiecte din piatră
IV.6.9.6. Amnare
IV.6.9.7. Obiecte în legătură cu practicarea unor activităţi metalurgice
IV.6.9.8. Piepteni de os (corn)
IV.6.10. Obiecte cu utilitate neclară
IV.7. Cronologie
IV.7.1. Cronologie relativă
IV.7.1.1. Concluzii
IV.7.2. Cronologie absolută
IV.8. Credinţe şi practici magico-religioase
IV.8.1. „Pâinişoarele” de lut
IV.8.2. Ritual în legătură cu abandonul locuinţei (?)
IV.9. Structuri depistabile ale vieţii economice
IV.9.1. Cultivarea plantelor
IV.9.2. Creşterea animalelor
IV.9.3. Meşteşuguri
IV.10. Concluzii
V. Catalog Anexe/Appendices
Bibliografie/References
Abridged version
List of Plates and Appendices
Planşe/Plates
LOCUIREA TERITORIULUI NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ÎNTRE ANTICHITATEA TÂRZIE ȘI PERIOADA DE ÎNCEPUT A EPOCII MEDIEVALE TIMPURII (MIJLOCUL SEC. V – SEC. VII TIMPURIU)
CUPRINS
Cuvânt înainte
I. INTRODUCERE
I.1. Despre metodă, limitele cronologice şi delimitarea teritoriului studiat
I.2. Date generale despre geografia zonei
I.3. Evoluţia cercetărilor arheologice
II. VESTIGII DIN SEC. V ŞI PRIMELE DOUĂ TREIMI ALE SECOLULUI VI
II.1. Unele observaţii
II.2. Barbaricum-ul din nord-vestul României la sfârşitul epocii romane imperiale şi în perioada de început a epocii migraţiilor
II.2.1. Etapa finală a epocii romane imperiale târzii (C3)
II.2.2. Perioada finală a sec. IV şi cea de început a sec. V (etapele C3/D1 sau D1)
II.3. Primele două treimi ale sec. V (etapele D2 şi D2/3)
II.3.1. Aşezări
II.3.2. Descoperiri funerare
II.3.3. Tezaure şi descoperiri izolate (fără context cunoscut)
II.4. Ultima treime a sec. V (etapa D3) şi primele două treimi ale sec. VI
II.4.1. Aşezări şi locuinţe
II.4.1.1. Observaţii generale
II.4.1.2. Inventarul: pieptenii de os
II.4.1.3. Inventarul: ceramica
II.4.2. Descoperiri funerare
II.5. Concluzii
II.5.1. Observaţii generale cu privire la cronologia vestigiilor
II.5.2. Repere pentru o examinare a evoluţiei habitatului
II.5.3. Populaţia ca „grupuri etnice” (gentes)
III. TERITORIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ŞI KHAGANATUL AVAR ÎN PERIOADA SA DE ÎNCEPUT (EPOCA AVARĂ TIMPURIE)
III.1. Câteva precizări
III.2. Descoperiri avare timpurii (568–630)
III.3. Concluzii
IV. CEI MAI VECHI SLAVI ÎN SPAŢIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI (ORIZONTUL LAZURI-PIŞCOLT)
IV.1. Câteva precizări
IV.2. Slavii timpurii în cercetarea arheologică (repere)
IV.3. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească
IV.4. Aşezări şi locuinţe
IV.4.1. Evoluţia cercetărilor de teren
IV.4.2. Locuirea (aşezările) în relaţie cu mediul geografic
IV.4.3. Aşezările: dimensiuni şi structura internă
IV.4.4. Tipuri de locuinţe şi variante de construcţie
IV.4.5. Locuinţele: suprafaţă, adâncime, orientare şi poziţia intrării
IV.4.6. Instalaţii pentru foc în interiorul locuinţelor
IV.4.6.1. Precedente ale cuptoarelor din sec. VI–VII în regiunea Tisei superioare
IV.4.6.2. Cuptoarele de lut: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.3. Cuptoarele de piatră: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.4. Instalaţii pentru foc: concluzii
IV.4.7. Alte amenajări în interiorul locuinţelor
IV.4.8. Construcţii cu rol economic sau mixt, alte amenajări gospodăreşti în interiorul aşezărilor
IV.5. Descoperiri funerare (cimitire cu morminte plane de incineraţie)
IV.5.1. Amplasare, topografia internă
IV.5.2. Gropile mormintelor
IV.5.3. Detalii ale ritualului funerar şi inventarul
IV.5.4. Observaţii antropologice
IV.5.5. Concluzii
IV.6. Inventarul
IV.6.1. Ceramica: vasele lucrate cu mâna
IV.6.1.1. Caracteristicile pastei ceramice şi aspecte tehnologice
IV.6.1.2. Vasele întregi: forme şi tipuri (analiză morfologică)
IV.6.1.3. Vasele întregi: analogii şi datări propuse
IV.6.1.4. Părţile superioare ale vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.5. Fundurile vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.6. Decorul
IV.6.2. Ceramica: vase modelate la roata înceată
IV.6.2.1. Lansarea producţiei ceramicii modelate la roata înceată în mediul slav timpuriu
IV.6.3. Ceramica: vase modelate la roata rapidă
IV.6.4. Despre poziţia vaselor în locuinţe, reprezentare cantitativă şi funcţionalitatea lor
IV.6.5. Platourile de lut
IV.6.6. Vălătuci şi „pâinişoare” din lut ars
IV.6.7. Alte obiecte de lut în legătură cu cuptoarele
IV.6.8. Podoabe şi accesorii vestimentare
IV.6.8.1. Brăţară
IV.6.8.2. Catarame
IV.6.9. Unelte şi alte obiecte de uz cotidian
IV.6.9.1. Fusaiole
IV.6.9.2. Greutăţi pentru războiul de ţesut vertical
IV.6.9.3. Greutăţi pentru plasă (?)
IV.6.9.4. Pietre pentru ascuţit (cute)
IV.6.9.5. Râşniţe manuale rotative şi alte obiecte din piatră
IV.6.9.6. Amnare
IV.6.9.7. Obiecte în legătură cu practicarea unor activităţi metalurgice
IV.6.9.8. Piepteni de os (corn)
IV.6.10. Obiecte cu utilitate neclară
IV.7. Cronologie
IV.7.1. Cronologie relativă
IV.7.1.1. Concluzii
IV.7.2. Cronologie absolută
IV.8. Credinţe şi practici magico-religioase
IV.8.1. „Pâinişoarele” de lut
IV.8.2. Ritual în legătură cu abandonul locuinţei (?)
IV.9. Structuri depistabile ale vieţii economice
IV.9.1. Cultivarea plantelor
IV.9.2. Creşterea animalelor
IV.9.3. Meşteşuguri
IV.10. Concluzii
V. Catalog Anexe/Appendices
Bibliografie/References
Abridged version
List of Plates and Appendices
Planşe/Plates
MUZEUL DIN DEVA. ARC PESTE TIMP
„Cartea de faţă se referă la istoria Muzeului din Deva (astăzi al Civilizaţiei Dacice şi Romane). Autorul ei este unul dintre cei mai cunoscuţi arheologi din Transilvania ultimelor două decenii. Săpăturile efectuate de Iosif Vasile Ferencz într-o serie de situri arheologice importante, dintre care cele din cetatea dacică de la Ardeu constituie, fără îndoială, jaloane de referinţă ale investigaţiilor privind epoca Regatului dac din aria intracarpatică a României, stau mărturie pasiunii, talentului şi priceperii sale profesionale. La toate acestea se adaugă numeroase cărţi şi studii de specialitate care abordează în special arheologia şi istoria celei de a doua vârste a fierului, dar şi cataloage de expoziţii, ghiduri, pliante sau contribuţii destinate publicului larg pasionat de istorie. Cele din urmă se referă nu numai la epocile mai vechi ale acestor ţinuturi, ci şi la perioadele mai recente, cum ar fi istoria cetăţii medievale a Devei, pentru a aminti doar unul dintre numeroasele exemple care ar putea fi evocate aici.” (din Prefață)
MUZEUL DIN DEVA. ARC PESTE TIMP
„Cartea de faţă se referă la istoria Muzeului din Deva (astăzi al Civilizaţiei Dacice şi Romane). Autorul ei este unul dintre cei mai cunoscuţi arheologi din Transilvania ultimelor două decenii. Săpăturile efectuate de Iosif Vasile Ferencz într-o serie de situri arheologice importante, dintre care cele din cetatea dacică de la Ardeu constituie, fără îndoială, jaloane de referinţă ale investigaţiilor privind epoca Regatului dac din aria intracarpatică a României, stau mărturie pasiunii, talentului şi priceperii sale profesionale. La toate acestea se adaugă numeroase cărţi şi studii de specialitate care abordează în special arheologia şi istoria celei de a doua vârste a fierului, dar şi cataloage de expoziţii, ghiduri, pliante sau contribuţii destinate publicului larg pasionat de istorie. Cele din urmă se referă nu numai la epocile mai vechi ale acestor ţinuturi, ci şi la perioadele mai recente, cum ar fi istoria cetăţii medievale a Devei, pentru a aminti doar unul dintre numeroasele exemple care ar putea fi evocate aici.” (din Prefață)