DINCOLO DE LENTILA MICROSCOPULUI

Analiza unor resturi umane vechi descoperite în situri arheologice din Nord‑Estul României

Paleoantropologia este o disciplină care abordează trecutul complex al existenţei umane (Bejenaru, 2014). Parte integrată a antropologiei fizice, paleoantropologia are un puternic aspect interdisciplinar, folosindu‑se la crearea unui tablou amplu al trecutului umanităţii de informaţiile oferite de discipline precum biologie, istorie, arheologie, geologie, matematică, medicină (Schroeder, 2020). Cercetarea paleoantropologică tradiţională are la bază studii de morfologie, craniometrie, demografie, paleopatologie scheletică şi dentară, cu scopul de a furniza informaţii referitoare la evoluţia speranţei de viaţă şi a mortalităţii pe sexe şi grupe de vârstă, a stării de sănătate şi a ierarhizării sociale în diferite eşantioane scheletice din diferite perioade istorice (Groza, 2015).
În ultimii ani, a existat un interes crescut pentru diversificarea metodologiilor de cercetare din aria biologiei aplicate în studiul resturilor scheletice descoperite în context arheologic. Astfel, alături de paleoantropologie şi arheozoologie, sunt folosite tot mai frecvent analize de microbiologie, arheogenetică, paleohistologie, arheobotanică, arheoentomologie (Cerrito et al., 2022; D’agostino et al., 2022; Magni et al., 2023; Malaxa et al., 2022; Tencariu et al., 2022; Thompson şi Errickson, 2017; Weyrich et al., 2017; Wlodarska et al., 2015), toate acestea fiind incluse în aria bioarheologiei. Astăzi, caracterul multidisciplinar al antropologiei fizice este susţinut şi de aplicabilitatea metodelor conexe, precum dozarea izotopilor stabili de carbon (13C) şi azot (15N) utilizaţi în studiile de paleodietă (Katzenberg şi Waters‐Rist, 2018; Schats et al., 2022), datare cu ajutorul izotopilor instabili de carbon (14C) (Malaxa et al., 2022; Tencariu et al., 2022), identificarea mercurului la nivelul resturilor scheletice prin spectroscopie de absorbţie atomică (Ioannou et al., 2018; Lombardo et al., 2022), modele matematice ale unor elemente scheletice sau dentare obţinute prin analize de morfometrie geometrică (Bianchi et al., 2023; Popovici et al., 2023) şi analize de biodistanţă (Nikita, 2020; Popovici et al., 2021; Relethford, 2016). (din „Introducere”)