Cartea, bilingvă, are ca prim obiectiv acela de a identifica principalele tipuri de kantharoi (o categorie ceramică ce a caracterizat lumea celtică răsăriteană) danubieni, precum şi cronologia şi distribuţia lor. Al doilea obiectiv este acela de a evalua semnificaţia culturală pe care au avut o atât kantharoi i importaţi, cât şi imitaţiile locale, în cadrul diferitelor comunităţi celtice din regiune sau în interiorul unor grupuri sociale bine definite din Bazinul Carpatic. Cel de al treilea obiectiv este acela de a identifica factorii care au contribuit la renaşterea kantharoi lor iliro-pannonici pe parcursul La Tène ului târziu prin analizarea prezenţei lor într o serie de contexte arheologice semnificative. (Autorii)

The landscape of any given region has almost always being present in one way or another in archaeological reports, studies and monographs since the beginning of this scientific discipline. More often than not, landscape descriptions only aimed to provide an obligatory environmental background for the study of settlement patterns and subsistence strategies of various communities by listing “relevant” geomorphologic, pedological or faunal features, climatic patterns, mineral resources or historical/traditional land-use practices. The required data were usually lifted from modern studies, repertoires, atlases, catalogues and handbooks whose original scope often had little to do with the investigation of past societies and their practices. Likewise, archaeological sites were commonly plotted on modern-age maps that included regulated waterways, intensive agriculture, mining or quarrying, and dense transportation networks and urbanization.

However, changes in the archaeological paradigm of the last few decades, as well as the subsequent adoption of several investigative methods from other sciences (e.g. geophysics, palynology, geology, biology, biochemistry etc), have challenged the stereotypical, mono-dimensional approach that favoured a deterministic interpretative model, leading in turn to the emergence of the sub-discipline of landscape archaeology. This has also been influenced by diachronic studies of the evolution of ecological systems which focused on human beings as important actors, acknowledging that the interactions between past communities and the environment were highly dynamic processes that sometimes have repercussions until today. As a consequence, alongside the investigation of geomorphologic and hydrologic features and their impact, more attention has recently been paid by the archaeologists to the socio-political, economic, cultural and ideological dimensions of the landscape as products of human agency. (from the „Introduction”)

„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)

Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci fina­litatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)

Țara Năsăudului este una dintre micro-regiunile României care s-a bucurat de o atenţie ştiinţifică aparte, nu doar din partea istoricilor, ci dinspre întregul spectru al ştiinţelor umaniste şi sociale. Bibliografiile istorice ale României au acumulat, volum de volum, numeroase titluri dedicate temei: fie cărţi, fie studii şi articole provenite atât din periodice ştiinţifice locale, cât şi din principalele reviste de istorie din centrele universitare sau din diverse volume de studii. Această valoroasă literatură ştiinţifică a devenit în timp tot mai amplă, solicitând cercetătorilor, şi mai ales cercetătorilor debutanţi, un efort consistent de documentare bibliografică.

Organizarea şi activitatea Regimentului 17 (2 românesc) de graniţă pe teritoriul năsăudean au legat acest spaţiu de ansamblul istoriei Monarhiei habsburgice într-un mod mai intim şi pe alocuri chiar mai spectaculos decât alte regiuni locuite de români. (din „Introducere”)