Lucrarea de faţă, intitulată „Eparhia greco-catolică de Oradea şi Marea Unire (1918–1919)" și semnată de dr. Silviu Sana cuprinde patru studii despre instituţia eclesială a românilor uniţi din nord‑vestul României în perioada anilor 1918–1919, perioada în care a însemnat trecerea Bisericii prin patru regimuri politice: Monarhia austro‑ungară, Republica Populară Ungară, Republica Sovietică Ungară şi România Mare. Această perioadă timp (ianuarie 1918 – 30 mai 1919), a însemnat şi o succesiune de evenimente care au pus Biserica în faţa a noi provocări.
„Puţine sunt scrierile istorice despre rolul Bisericii greco-catolice româneşti în înfăptuirea Unirii celei mari, din perioada 1918–1919, dar şi mai puţine cele care, sine ira et studio, „ascultă” şi se inspiră şi din izvoarele scrise de adversarii măreţului act, amintit mai sus. Lucrarea de faţă a domnului dr. Silviu Sana face parte, după cum cititorii pot constata, din această ultimă categorie de scrieri. ” (Prof. univ. dr. Blaga Mihoc)
Lucrarea de faţă, intitulată „Seminarul Tinerimii Române Unite din Oradea. Studenţi Teologi (1792–1948)” prezintă 1157 de biografii a studenţilor teologi, roade ale formării Bisericii Catolice, pentru partea de nord-vest a României precum şi pentru comunităţile greco-catolice din estul Ungariei de astăzi. În acest vast teritoriu ecleziastic, a doua Episcopie unită românească, avea să-şi formeze începând cu anul 1792, pentru început într-un Seminar minor, iar mai apoi, din 1914, într-un Seminar major, elita intelectuală preoţească, care a adus un aport esenţial la progresul comunităţile româneşti şi rutene din acest areal. (...)
Prezenta lucrare are la bază informaţii din sursele edite bisericeşti (şematisme şi anuare greco-catolice şi romano-catolice) coroborate cu informaţii inedite din fondurile arhivistice, precum şi din bibliografia specifică subiectului. În cercetarea şi prelucrarea materialului, datorită complexităţii şi a volumului mare de muncă, acesta a fost împărţit în trei părţi distincte (1792–1850, 1851–1900, 1900–1948), fiind format din două capitole: „I. Cronologia anilor şcolari (1792–1948)” şi „II. Biografiile studenţilor teologi (1792–1948)”. În întocmirea primei părţi, cea denumită „Cronologia anilor şcolari” informaţiile culese din şematisme au fost completate cu cele din fondurile arhivistice. Chiar dacă există lipsuri în privinţa anilor şcolari, lucrarea prezintă o imagine cât mai aproape de realitate a frecvenţei studenţilor în institutele teologice din ţară şi străinătate. În întocmirea părţii a doua, cea mai complexă şi importantă din punctul nostru de vedere, pentru că este vorba de biografiile celor 1157 de studenţi teologi greco-catolici, informaţiile culese din sursele arhivistice au fost completate cu cele din bibliografie, întregul material fiind ordonat alfabetic, pentru a facilita găsirea fiecărei persoane. (din „Introducere”)
Seminarul Tinerimii Române Unite din Oradea - O istorie a Seminarului leopoldin și a formării clerului greco-catolic (1741-1948) – este o lucrare eveniment – apare la aniversarea a 230 de ani de la înființarea „Seminarului greco-catolic din Oradea”.
Lucrarea integrală cuprinde trei volume și reprezintă o veritabilă mărturie documentară despre istoria acestui institut de educație umană și spirituală care a jalonat parcursul formativ teologic, social și cultural al românilor din nord-vestul României. Aici, la Oradea, în „Seminarul domestic și al studenților teologi” au învățat și s-au format copiii românilor din părțile Crișanei, Sătmarului, Sălajului, și Maramureșului; aici au petrecut ani buni acești copii de țărani, dornici de cunoaștere și de transformări interioare, pentru ca la rândul lor să dăruiască și să restituie binele primit altor suflete dornice de luminare și de mântuire. (Virgil Bercea)
SUMMARY
Carmen Borbély & Petronia Popa Petrar, Foreword
I. Configurations of Posthumanist Thought
Horea Poenar, (Another) Year Zero: The Commons in a Posthuman Age
Rareș Moldovan, Authentes: a Shadow-Play or A Series of Observations in “Post” about Authenticity
Călina Părău, Thinking and Constructing Moments of Split
Attila Kovács, Anonymity and Spectral Existence in Urban Space
Marius Conkan, Mapping Literature: Geocritical Thinking and Posthumanism
Marie-Agnès Cathiard, De l’« imaginaïf » en prosthétique
Cosmina Moroșan, Peace and Technology. Michel Serres
II. Figurations of Posthuman Becoming
Christian Moraru, Crossing the Kafka Network: Schulz, Blecher, Foer, and the Repositioning of the Human
Giovanni Rotiroti, Subjectivations et désubjectivations post-humaines. Corps de langage et flux inconscients dans le matérialisme enchanté d’Urmuz et Gherasim Luca à partir de la pensée de Gilles Deleuze et Félix Guattari
Doru Pop, Replicant Theologies of the Early Robocene or The Covenant of Procreating Replicants, Cybernetic Fertility and Divine Androids
Alina Preda, “New Planets for Old”: A Posthumanist Ecocritical Approach to Jeanette Winterson’s Ustopia
Ruxandra Cesereanu, Lanark and Unthank – Posthuman Elements in Alasdair Gray’s Novel
Diana Melnic, Vlad Melnic, Shortcut to Posthumanism: Decentring Elements of the Gaming Experience
Kwasu D. Tembo, Among Them but Not One of Them: A Xenological Exploration of the Otherness and Power of DC Comics’ Superman
Nóra Máthé, “Are You Thor, the God of Hammers?” – Mixing the Posthuman and Old Norse Mythology in Thor: Ragnarok
Nicolae Andrei Szilagyi, The Human in the Context of a Posthuman World
Cristina Diamant, Archiva(b)l(e) Bodies and Cyber Afterlife in David Mitchell’s Cloud Atlas
Marius Viorel Pușcaș, From Narrative Art to Discourse. A Posthuman Approach in Firmin: Adventures of a Metropolitan Lowlife
III. Refiguring Past Trauma, Prefiguring an Apocalyptic Future
Corin Braga, Antiutopies apocalyptiques et posthumaines
Andrada Danilescu, Beyond the Human: Transhumanist Negotiations and Posthuman Instantiations in Aldoux Huxley’s Brave New World and David Mitchell’s Cloud Atlas
Dana Bizuleanu, Svetlana Alexievich and Posthuman Narratives
Anamaria Lupan, Marguerite Yourcenar et le post-humanisme
Dana Percec, The Canadian Tempest. Margaret Atwood and Shakespeare Retold as Hag-Seed
Aura Poenar, Necessary Monsters. Monstrous Narratives. Haunted Images of Our Time
Book Reviews
„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)
Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci finalitatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)