Preț Normal: 55,00 LEI
Special Price 40,00 LEI
„Aşa cum prompt avizează de la bun începutul lucrării, autorul şi a propus «să analizeze modul cum a fost reflectată politica externă a României în dezbaterile parlamentare din perioada 1899 – 1914». Este, potrivit Domniei Sale, prima abordare «din unghi parlamentar» a proble¬melor de politică externă a României dintr o etapă istorică mereu încăr¬cată de tensiuni, când sub acoperirea tot mai perforată a «diplomaţiei secrete» se decantau cauzele sau originile Războiului Mondial.” (Gheorghe Cliveti din Prefață)
SUMMARY
Carmen Borbély & Petronia Popa Petrar, Foreword
I. Configurations of Posthumanist Thought
Horea Poenar, (Another) Year Zero: The Commons in a Posthuman Age
Rareș Moldovan, Authentes: a Shadow-Play or A Series of Observations in “Post” about Authenticity
Călina Părău, Thinking and Constructing Moments of Split
Attila Kovács, Anonymity and Spectral Existence in Urban Space
Marius Conkan, Mapping Literature: Geocritical Thinking and Posthumanism
Marie-Agnès Cathiard, De l’« imaginaïf » en prosthétique
Cosmina Moroșan, Peace and Technology. Michel Serres
II. Figurations of Posthuman Becoming
Christian Moraru, Crossing the Kafka Network: Schulz, Blecher, Foer, and the Repositioning of the Human
Giovanni Rotiroti, Subjectivations et désubjectivations post-humaines. Corps de langage et flux inconscients dans le matérialisme enchanté d’Urmuz et Gherasim Luca à partir de la pensée de Gilles Deleuze et Félix Guattari
Doru Pop, Replicant Theologies of the Early Robocene or The Covenant of Procreating Replicants, Cybernetic Fertility and Divine Androids
Alina Preda, “New Planets for Old”: A Posthumanist Ecocritical Approach to Jeanette Winterson’s Ustopia
Ruxandra Cesereanu, Lanark and Unthank – Posthuman Elements in Alasdair Gray’s Novel
Diana Melnic, Vlad Melnic, Shortcut to Posthumanism: Decentring Elements of the Gaming Experience
Kwasu D. Tembo, Among Them but Not One of Them: A Xenological Exploration of the Otherness and Power of DC Comics’ Superman
Nóra Máthé, “Are You Thor, the God of Hammers?” – Mixing the Posthuman and Old Norse Mythology in Thor: Ragnarok
Nicolae Andrei Szilagyi, The Human in the Context of a Posthuman World
Cristina Diamant, Archiva(b)l(e) Bodies and Cyber Afterlife in David Mitchell’s Cloud Atlas
Marius Viorel Pușcaș, From Narrative Art to Discourse. A Posthuman Approach in Firmin: Adventures of a Metropolitan Lowlife
III. Refiguring Past Trauma, Prefiguring an Apocalyptic Future
Corin Braga, Antiutopies apocalyptiques et posthumaines
Andrada Danilescu, Beyond the Human: Transhumanist Negotiations and Posthuman Instantiations in Aldoux Huxley’s Brave New World and David Mitchell’s Cloud Atlas
Dana Bizuleanu, Svetlana Alexievich and Posthuman Narratives
Anamaria Lupan, Marguerite Yourcenar et le post-humanisme
Dana Percec, The Canadian Tempest. Margaret Atwood and Shakespeare Retold as Hag-Seed
Aura Poenar, Necessary Monsters. Monstrous Narratives. Haunted Images of Our Time
Book Reviews
„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)
Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci finalitatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)
Cartea Diminutivarea cuvintelor în limba română. O abordare psiholingvistică aduce în prim-plan o temă perenă în lingvistica românească, care a atras atenţia specialiştilor neîntrerupt, din secolul al XIX‑lea până în contemporaneitate. Având la bază un demers interdisciplinar, întrucât apelează la metode conjugate de factură lingvistică, semantică, pragmatică, socio- şi psiholingvistică, lucrarea analizează motivaţiile psihologice care determină locutorul să utilizeze diminutive în actul comunicativ.
Corect gândit pe secvenţe amănunţite, volumul este alcătuit din două părţi, cu cinci mari capitole, care se divid ori de câte ori este necesar pentru analiza amănunţită a subiectului. Introducerea prezintă observaţii referitoare la obiectul de studiu şi reliefarea ariei investigate, precizând obiectivele cercetării şi structura lucrării. În privinţa cadrului teoretic şi metodologic, Silvia Iluţ apelează la teorii psiholingvistice, la preceptele pragmaticii, ale sociolingvisticii, „evidenţiindu‑se, totodată, mecanismele cognitive şi afective implicate în procesul diminutivării” (p. 20). (Oliviu Felecan)