„The history of the Roman auxilia was for the first time closely examined by C. Cichorius. An early attempt to discuss various topics and aspects related to the place and role of the auxiliary units in the Roman army belongs to G. L. Cheesman. For the study herein, of great significance are the studies of W. Wagner and K. Kraft4, who tackle, others also the units active on the territory of Moesia Superior. J. Beneš approaches the issue of auxiliaries from the two Moesiae and the Dacian provinces, initially in a 1970-study and then in a monograph issued in 1978.
In 1980, P. A. Holder also contributed an article to the basic reference work on the topic of Roman auxilia and their history in the Roman empire during the 1st century AD at a time when the evidence was limited (to some degree represented by military diplomas) and difficult to interpret together with our knowledge on the history auxiliary units known later to be stationed in the mentioned provinces. The special importance of the study consists in the attempt to equate the units recorded in the 1st century with those attested with certainty through 2nd century-military diplomas. The approach has been recently furthered by the publication of two overviews on the displacement of the auxiliaries under Trajan and Hadrian.” Introduction
Țara Năsăudului este una dintre micro-regiunile României care s-a bucurat de o atenţie ştiinţifică aparte, nu doar din partea istoricilor, ci dinspre întregul spectru al ştiinţelor umaniste şi sociale. Bibliografiile istorice ale României au acumulat, volum de volum, numeroase titluri dedicate temei: fie cărţi, fie studii şi articole provenite atât din periodice ştiinţifice locale, cât şi din principalele reviste de istorie din centrele universitare sau din diverse volume de studii. Această valoroasă literatură ştiinţifică a devenit în timp tot mai amplă, solicitând cercetătorilor, şi mai ales cercetătorilor debutanţi, un efort consistent de documentare bibliografică.
Organizarea şi activitatea Regimentului 17 (2 românesc) de graniţă pe teritoriul năsăudean au legat acest spaţiu de ansamblul istoriei Monarhiei habsburgice într-un mod mai intim şi pe alocuri chiar mai spectaculos decât alte regiuni locuite de români. (din „Introducere”)
„Publicarea acestei importante monografii izvorâtă din pana arheologului marcant Adrian Constantin lorescu este remarcabilă din mai multe puncte de vedere. Pe de o parte, aduce un omagiu operei de o iață și, prin urmare, personalității unui arheolog care a murit prea devreme, aducând la lumină ezultatele anilor săi de cercetare privind cetățile getice din Moldova, acum, la mai bine de 40 de ani de a finalizarea manuscrisului.
Dar nu doar respectul pentru munca autorului, care a reușit să își lase amprenta ca arheolog de mare valoare atât în Iași, cât și în întreaga Moldovă în vremuri dificile și într-un mediu complex, l-a determinat pe editor să publice această carte după atâția ani, ci, mai ales, importanța științifică pe care o are și stăzi această lucrare, în ciuda prezenței în conținutul ei a unor opinii care astăzi nu mai sunt de actualitate. Lucrarea reprezintă o etapă importantă în studiul cetăților din faza „getică” a epocii fierului din această regiune, despre care știm încă prea puțin: de exemplu, cum să numim locuitorii de atunci din ceastă regiune istorică, care ne sunt cunoscuți doar prin reflecțiile lor în vestigiile arheologice?” Alexander RUBEL