„Acest volum împreună cu Voices of the Churches, Voices of the Nationalities. Competing Loyalties in the Upper House of the Hungarian Parliament (1867–1918), apărut în 2019 la editura Peter Lang din Berlin, constituie o parte din realizările știinţifice ale proiectului Vocile Bisericilor, Vocile Naţionalităţilor. Loialităţi concurente în Casa Magnaţilor din Parlamentului Ungariei (1867–1918), finanţat de UEFISCDI prin PNII-RU-TE-2014-4-1231 și condus de lector univ. dr. Marius Eppel.

Proiectul menţionat a fost conceput încă de la început astfel încât să urmărească două nișe de analiză: prima reprezentând discursurile produse de clericii magnaţi în cadrul dezbaterilor din parlamentul Ungariei Dualiste, și o a doua care să includă dimensiunea prosopografică necesară abordării noastre, pentru a contura profilul colectiv al acestui grup în toate aspectele sale relevante. Evident, decorul politic al Transleithaniei a constituit o piesă esenţială în puzzle-ul Biserică-Stat-Naţiune, care rezumă, de fapt, pilonii centrali ai tuturor dezbaterilor prezente în acest volum.” din Cuvânt înainte

 

SUMMARY

Carmen Borbély & Petronia Popa Petrar, Foreword

I. Configurations of Posthumanist Thought

Horea Poenar, (Another) Year Zero: The Commons in a Posthuman Age
Rareș Moldovan, Authentes: a Shadow-Play or A Series of Observations in “Post” about Authenticity
Călina Părău, Thinking and Constructing Moments of Split
Attila Kovács, Anonymity and Spectral Existence in Urban Space
Marius Conkan, Mapping Literature: Geocritical Thinking and Posthumanism
Marie-Agnès Cathiard, De l’« imaginaïf » en prosthétique
Cosmina Moroșan, Peace and Technology. Michel Serres

II. Figurations of Posthuman Becoming

Christian Moraru, Crossing the Kafka Network: Schulz, Blecher, Foer, and the Repositioning of the Human
Giovanni Rotiroti, Subjectivations et désubjectivations post-humaines. Corps de langage et flux inconscients dans le matérialisme enchanté d’Urmuz et Gherasim Luca à partir de la pensée de Gilles Deleuze et Félix Guattari
Doru Pop, Replicant Theologies of the Early Robocene or The Covenant of Procreating Replicants, Cybernetic Fertility and Divine Androids
Alina Preda, “New Planets for Old”: A Posthumanist Ecocritical Approach to Jeanette Winterson’s Ustopia
Ruxandra Cesereanu, Lanark and Unthank – Posthuman Elements in Alasdair Gray’s Novel
Diana Melnic, Vlad Melnic, Shortcut to Posthumanism: Decentring Elements of the Gaming Experience
Kwasu D. Tembo, Among Them but Not One of Them: A Xenological Exploration of the Otherness and Power of DC Comics’ Superman
Nóra Máthé, “Are You Thor, the God of Hammers?” – Mixing the Posthuman and Old Norse Mythology in Thor: Ragnarok
Nicolae Andrei Szilagyi, The Human in the Context of a Posthuman World
Cristina Diamant, Archiva(b)l(e) Bodies and Cyber Afterlife in David Mitchell’s Cloud Atlas
Marius Viorel Pușcaș, From Narrative Art to Discourse. A Posthuman Approach in Firmin: Adventures of a Metropolitan Lowlife

III. Refiguring Past Trauma, Prefiguring an Apocalyptic Future

Corin Braga, Antiutopies apocalyptiques et posthumaines
Andrada Danilescu, Beyond the Human: Transhumanist Negotiations and Posthuman Instantiations in Aldoux Huxley’s Brave New World and David Mitchell’s Cloud Atlas
Dana Bizuleanu, Svetlana Alexievich and Posthuman Narratives
Anamaria Lupan, Marguerite Yourcenar et le post-humanisme
Dana Percec, The Canadian Tempest. Margaret Atwood and Shakespeare Retold as Hag-Seed
Aura Poenar, Necessary Monsters. Monstrous Narratives. Haunted Images of Our Time

Book Reviews

 

SOMMAIRE

Alexander Baumgarten, Le reste comme problème de la philosophie

I. Figurer le reste

Luigi Tassoni, La poetica delle somiglianze. Milo De Angelis dalle rovine del soggetto alle tracce del riconoscimento
Corin Braga, Le centre structurel et ses restes
Giovanni Rotiroti, Per una poetica e una politica dei resti a partire da Urmuz: il caso di Tristan Tzara, Eugène Ionesco, Paul Celan e Gherasim Luca
Antonio Patraș, The Anecdote in The History of Romanian Literature from Its Origins to the Present
Ligia Tudurachi, « Jouets », « boîtes », « reliques ». Fascination du petit chez Hortensia Papadat-Bengescu
George Alexandru Condrache, The Residual Forms in Contemporary Central European Literature. Two Case Studies: Bohumil Hrabal and Ádám Bodor


II. Le continent de la non-lecture

Horea Poenar, Glitches of the Archive: On the Relation Between Memory and the Commons
Catherine Gravet, Dépouiller des archives pour éditer des textes « résiduels » : le cas Alexis Curvers
Florin Oprescu & Monica Oprescu, Mateiu Caragiale – Through the Leftovers’ Glass. From the Journal to Ephemerides
Gabriela Glăvan, Communist Leftovers: The Forgotten Books of Gellu Naum
Eugen Radu Wohl, Ion D. Sîrbu’s Anthumous Works as (Re)valuable Residues
Levente T. Szabó, Dilettantism as a Moral Panic. Recovering a Forgotten Discourse of Hungarian Literary Modernization]
Corina Croitoru, Le résidu du résidu : ombres de la poésie roumaine de guerre
Roxana Patraș, When All That Rests Is Literature: Traces, Transcriptions and Remnants of Great Speeches
Arina Neagu, Une autre approche sur les mémoires roumains de prison : le caractère résiduel de « l’indicible concentrationnaire »
Barbara Miceli, How to Turn a Forgotten Figure of American History into a National and Gender Emblem: Joyce Carol Oates’s Treatment of Mary Jo Kopechne in Black Water


III. Identités en marge

Marie Vrinat-Nikolov, Les langues ignorées de l’espace littéraire bulgare
Annalisa Cosentino, La boemia altrove
Marius Popa, Le classicisme français dans la critique littéraire de la génération roumaine de 1848. Radiographies d’un « malentendu »
Lavinia Sabou, The Travel Accounts We Don’t Write About. Eastern European Ways of Mapping the World
Ruxandra Cesereanu, Societal Metabolism and “Excretion”: Towards a Typology of Marginals (The Fiction of Venedikt Yerofeyev, Alexander Zinoviev and Roberto Bolaño)


IV. Survivances

Monica Fekete, La rigenerazione del poema cavalleresco: da centro epico-narrativo a margine del moderno, da trionfo idealistico a spazio del romanzo contemporaneo
Laura Marin, Survivances du neutre
Márta Zabán, Residual Nationalism. The Nineteenth-Century Hungarian Folk Drama as a Reinterpretation of European Theatrical Nationalism. Pour une politique du résiduel en littérature
Ioana Bot, Gli esordi dimenticati della stilistica: Leo Spitzer, censore dei soldati italiani nei campi di prigionia della Prima Guerra Mondiale
Elena Crașovan, (Mis)readings of Contemporary Magical-Realist Fiction in the Context of Romania’s 2000 Literary Generation. The Case of Bogdan Popescu
Adriana Stan, Monuments of Literature, Scraps of Criticism


V. Entretiens: Ioana Bot, What’s Left? A Discussion on the Remains of Writing – and the Remains of Living – with Two European Authors

„Orice aniversare impune un bilanţ, iar orice bilanţ impune, implicit, o reevaluare. Această carte trasează, într-o manieră succintă, principalele momente ale istoriei cremaţiunii moderne în România, fiind concepută pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la inaugurarea celui de al doilea crematoriu uman din România (crematoriul Vitan Bârzeşti), precum şi deschiderea primului crematoriu uman din Transilvania (crematoriul Pro Ignis de lângă Cluj-Napoca). De asemenea, ea a fost închegată cu ocazia organizării, în premieră naţională, a evenimentului Crematoriul Vitan Bârzeşti (1994–2014) – Ziua Porţilor Deschise care va avea loc la sediul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti la data de 22 august 2014. Evenimentul va fi organizat de către Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Cremaţionistă Amurg din România şi se desfăşură sub motto-ul Ziua liberului arbitru, Ziua libertăţii de opţiune, Ziua cremaţiunii în România. Intenţia autorului a fost de a concepe o broşură, însă datorită multitudinii de informaţii care au fost inserate, pentru a se putea întelege evoluţia cremaţiunii moderne în România, ea a devenit o carte. Lucrarea se doreşte a fi, totodată, şi un îndreptar pentru cei interesaţi de subiect în ţara noastră, în condiţiile în care în ultima perioadă se remarcă creşterea interesului public asupra tematicii.” din EXPLICAŢIE