„Între producțiile de istorie militară veche din ultimii 25 de ani, evoluția globală a politicii și a strategiei în largul și importantul areal de la Dunărea de Jos rămânea până la un moment dat un deziderat destul de îndepărtat. Este exact ceea ce Dr. Valentin Marin, istoric militar bine-cunoscut și de largă apreciere, a împlinit prin lucrarea intitulată «Politică și strategie la Dunărea de Jos în secolele VI a. Chr. – II p. Chr.»

Aceasta reprezintă într-un anume sens o rara avis în peisajul lucrărilor de specialitate de istorie militară veche. De la început trebuie spus că, deși lucrarea se încadrează în categoria a ceea ce este cunoscut în istoriografie sub numele de „istorie militară”, autorul nu își concentrează demersul științific pe analiza și descrierea amănunțită a structurilor acestui domeniu (trupe, personal, armament), așa cum ne-am fi așteptat, ci navighează pe un teren al analizei politicii și strategiei militare în acțiune. Importanța subiectului devine deci și mai evidentă dacă alăturăm cele două noțiuni: politică și strategie. Altfel spus, așa cum am învățat încă de la marii noștri dascăli din Antichitate, strategia militară este un derivat direct și ireductibil al unei politici de stat, un instrument prin care se puneau și se pun și azi în practică, în acțiune, cu mijloace de forță, doctrinele politico-ideologice și chiar economice ale unui stat. […] Lucrarea Dr. Valentin Marin marchează o contribuție notabilă la cunoașterea politicilor strategice ale formațiunilor statale geto-dace și în ultima instanță a statului geto-dac sub conducerea lui Burebista și apoi Decebal în raport cu politica imperiilor emergente: persan, macedonean și roman. De aceea, volumul reușeste să aducă contribuții semnificative la unele teme mult dezbătute în istoriografia românească: trasee ale armatelor în marș, locuri de bătălii, calculul forțelor și mijloacelor angajate reprezintă un aport însemnat la istoriografia militară și în general la istoriografia românească.” (Mihail Zahariade din Cuvânt înainte)

 

CONTENTS


Vorwort

Ondřej CHVOJKA
Chronologie und Kulturen der südböhmischen Bronzezeit und ihre Parallelisierung zu den Donaugebieten und Karpatenbecken

Viktória KISS–Szilvia FÁBIÁN–Tamás HAJDU–Kitti KÖHLER–Gabriella KULCSÁR–István MAJOR–Géza SZABÓ
Contributions to the Relative and Absolute Chronology of the Early and Middle Bronze Age in Western Hungary Based on Radiocarbon Dating of Human Bones

Marija LJUŠTINA–Katarina DMITROVIĆ
Core vs. Periphery: Some Stratigraphical and Chronological Remarks on the Vatin Culture in Banat and Western Serbia

Katarina DMITROVIĆ–Marija LJUŠTINA
Metal Finds as Indicators of Relations Between the Middle Bronze Age Cultures on Western and Northern Serbia

Florin GOGÂLTAN
The Early and Middle Bronze Age Chronology on the Eastern Frontier of the Carpathian Basin. Revisited after 15 Years

József PUSKÁS
Contact Zone: Middle Bronze Age Cultural Connections in the Valley of the Black River (Covasna County, Romania)

Neculai BOLOHAN–Alexandru GAFINCU–Iulian STOLERIU
Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model

Horia CIUGUDEAN–Colin P. QUINN
The End of the Wietenberg Culture in the Light of new 14C Dates and its Chronological Relation Towards the Noua Culture

Rita E. NÉMETH
The Middle Bronze Age “Mass Grave” from Voivodeni–La Şcoală. A Chronological Approach

Tibor-Tamás DARÓCZI–Adrian URSUŢIU
Contextualising Decorations. A Study of Placement and Context of Ornaments on Bronze Age Ceramics from the Lower Feneş Valley

Gábor ILON
Zeitstellung der Urnenfelderkultur (1350/1300–750/700 BC) in West-Transdanubien. Ein Versuch mittels Typochronologie und Radiokarbondaten

Attila László
Über die Chronologie des kulturellen Wechsels zwischen der Noua-Coslogeni Kultur und der Nachfolger- Kulturen mit kannelierter und mit ritz- und stempelverzierter Keramik in den innen- und aussenkarpatischen Gebieten. Einige Lehren der Radiokarbondatierungen

János Gábor TARBAY
The Reanalysis of the Eponymous Hoard from Gyermely-Szomor and the HaA2 Period in the Territory of Hungary

Tiberius BADER
Zur Chronologie Der Lanzenspitzen im Karpaten-Donau-Raum

Abbreviations

Contents


Preface

Klára P. FISCHL–Viktória KISS– Gabriella KULCSÁR
Specialised Households in the Carpathian Basin during the Early and Middle Bronze Age

Aleksandar KAPURAN–Aleksandar BULATOVIĆ
Bird Images on Serbian Bronze Age Ceramics

Neculai BOLOHAN
On Clay and Pots in the Middle Bronze Age. A Case Study from Siliştea–Pe Cetățuie, Neamț County

T. Gabriella NÉMETH
Angaben zum spätbronzezeitlichen Salzverkehr

Daria Ložnjak DIZDAR
A Middle Bronze Age Metallurgical Workshop in Vinkovici

Gábor SÁNTA
Metal Analysis of Koszider and Tumulus Culture Bronzes: Contents, Similarities and the Question of Source Area

Wolfgang DAVID
Eine mit Spiralhakenranken verzierte altbronzezeitliche Nackenkammaxt siebenbürgischen Typs aus Südwestböhmen. Wo wurden die Schaftlochäxte vom Typ Apa–Nehoiu hergestellt?

Bianka NESSEL
The ‘Absence’ of Smiths and Founders – Why Tools are Rare in Bronze Age Burials

Mario GAVRANOVIĆ
Urnenfelderzeitliche Gussformen aus dem Westlichen Balkan

Zoltán CZAJLIK
Lokaler, regionaler oder Fernhandel? Probleme der spätbronzezeitlichen Metallversorgung am Velem–St. Veit Berg (Westungarn)

Gábor ILON
Das II. Buckelpaar des Goldschatzes von St. Veit bei Velem

Oliver DIETRICH–Laura DIETRICH
Tüllenhämmer als funktionale Bestandteile von Depotfunden des Karpatenbeckens. Das Beispiel Şpălnaca II

Liviu MARTA
New Data on the Practice of Metallurgy in the Upper Tisza Basin in the Late Bronze Age

Carol KACSÓ
Beiträge zur Kenntnis des bronzezeitlichen Metallhandwerks in der Maramuresch

Botond REZI
Reconstructing a Bronze Smith’s Toolkit. Special Remarks Regarding the Decoration of the Bronze Belts from Band

Attila LÁSZLÓ
Über die Verbreitung der Bronzenen Streitäxte mit Nackenscheibe in den aussenkarpatischen Gebieten Eine neue in der Moldau entdeckte Nackenscheibenaxt

Tobias MÖRTZ
Hauptsache. Argumente für eine eigenständige Entwicklung der Kammhelme in Mitteleuropa

Marianne MÖDLINGER
Bronze Age Metal Defensive Armour in Eastern Europe: Status Symbol and Symbolic Weapons only? Indications for the Usage as Weapons

Géza SZABÓ
What Archaeometallurgy Tells Us about the Changes of Bronze Craftwork in the Carpathian Basin at the Transition of the Bronze Age into Iron Age

Frank TROMMER–Tiberius BADER
Lanzenspitzenherstellung

Abbreviations

„După o pauză de 40 de ani de la săpăturile arheologice din anii 1950 sau chiar mai timpurii, cercetările arheologice sistematice au fost reluate în 1990 într-un cartier (cunoscut şi sub numele „Spaziergarten“, „insula VI“, „Open Air Museum“) din fostul oraş „civil“ roman Carnuntum. Aceste ultime săpături au dus la recuperarea unei mari cantităţi de monede. O parte dintre ele au fost publicate în volumul „Numismata Carnuntina“ – FMRÖ III.2 împreună cu restul pieselor monetare din vechile colecţii de la Carnuntum.

Datorită faptului că ultimele săpături s-au făcut utilizându-se noi metodologii, necesitatea unui corpus numismatic care să prezinte nu doar strict informaţia numismatică, dar şi pe cea arheologică a devenit un deziderat primordial. Scopul este de a sublinia cât mai multe detalii despre ceea ce poate fi un fenomen specific sau general al economiei, societăţii şi istoriei romane într-un cartier rezidenţial dintr-un oraş roman.

Astfel, stilul de publicare al materialului monetar – pe obiective arheologice mari (ex.. străzi romane, locuinţe, edificii publice) cu stratigrafia lor – a fost ales ca fiecare piesă să ofere cât mai multă informaţie care poate fi utilă cercetătorilor pentru a crea o imagine reală asupra circulaţiei monetare. În aceeaşi direcţie, moneda, privită în context arheologic, poate servi la o mai bună înţelegere a datării fazelor arheologice, mai ales de a şti când moneda poate fi utilă în datarea contextului arheologic şi când poate reprezenta o capcană pentru arheolog dacă este greşit interpretată.

Sperăm că această carte va fi un instrument util pentru numismaţi, arheologi, istorici sau oricare cititor interesat de înţelegerea vieţii cotidiene romane prin intermediul monedei.” (din „Introducere”)

Dacă motorul lumii medievale l-a reprezentat spaţiul rural, dominant economiei a reprezentat-o fără îndoială agricultura, care a jucat un rol essential în dezvoltarea societăţilor omeneşti în toate epocile istorice. Cu toate acestea, economia agricolă şi satul arhaic au fost evaluate ca aparţinând unui univers imutabil, rigidizat între barierele conservatoare ale obiceiurilor considerate ca fiind ancestrale şi care, prin definiţie, ar fi împiedicat progresul. Cu o astfel de paradigmă, asupra lumii medievale s-a proiectat imaginea negativă, întunecată, atribuită întregii epoci. Această inflexibilitate în procesul cognitiv de înţelegere a unei perioade istorice şi a unui întreg univers de viaţă poate fi desfiinţată prin studierea şi cunoaşterea aspectelor de viaţă cotidiană, a mentalităţilor individuale şi colective, care sunt determinate de relaţii complexe, precum cele stabilite între natură – spaţiul pastoral – spatial casnic şi stat-societate-comunitate-individ. În istoriografia românească, viaţa cotidiană a locuitorilor spaţiului urban și a celui rural, precum şi universul ţăranului legat de animale şi succesiunea muncilor agricole au reprezentat teme conexe, cu valoare secundară, demersurile fiind viciate de lipsa informaţiilor directe din izvoarele documentare. Până în momentul de faţă, cercetătorii nu au exploatat exhaustiv şi efficient potenţialul de date al tuturor categoriilor de surse, editate sau inedite. Cu atât mai mult cu cât teme precum viaţa cotidiană a comunităţilor urbane și rurale, practicile culinare şi alimentaţia, sănătatea şi igiena, aspectele culturale şi cultuale presupun utilizarea unei game variate de informaţii oferite de mai multe ştiinţe conexe istoriei, cercetările interdisciplinare determinând dimensiunea oricărui demers ştiinţific de acest tip. Doar în ultimele două decenii s-au constatat schimbări destul de timide de mentalitate, abordare şi metodologie în ceea ce priveşte investigarea lumii satului și a orașului medieval, condiţionate de utilizarea datelor provenite din domenii ştiinţifice diverse şi de strânsa colaborare dintre specialişti. Astfel, arheobotanica, arheozoologia şi antropologia fizică au adus completări semnificative şi continuă să reprezinte discipline fundamentale pentru cercetările privind cultivarea diferitelor soiuri de cereale ori legume, fauna şi lumea animală domestică, vânatul, alimentaţia, starea de sănătate, igiena şi condiţiile de viaţă, evoluţia somatică şi fiziologică a populaţiilor umane. Imaginea secvenţială sau de ansamblu este completă atunci când informaţiile scrise sunt susţinute de sursele arheologice, lingvistice, iconografice şi etnografice. (din „Introducere”)