Summary

Giovanni Magliocco, Foreword

Neo-Gothic between Theory and Imaginary
Max Duperray, « NEO-GOTHIC » : frontières incertaines d’un concept littéraire
Florence Casulli, Macabre Short-Stories by Edgar Allan Poe and Roald Dahl
Valentina Sirangelo, Sulla natura lunare di Shub- Niggurath: dalla mythopoeia di Howard Phillips Lovecraft a The Moon-Lens di Ramsey Campbell
Patrycja Antoszek, Shirley Jackson’s Affective Gothicism: The Discourse of Melancholia in The Bird’s Nest
Barbara Miceli, Pathological Narcissism in a (Neo)Gothic Setting: Joyce Carol Oates’s “Evil Eye”
Dana Percec, Gothic Revisitations of Hamlet: Ian McEwan’s Nutshell
Rose-Anaïs Weeber, Crimson Peak: Guillermo del Toro’s Visual Tribute to Gothic Literature

Hybridizations & Mutations
Laura Pavel, The Gothic-Absurd Hybrid and the Limits of Representation
Lucian-Vasile Szabo & Marius-Mircea Crișan, Technological Modifications of the Human Body in Neo-Gothic Literature: Prostheses, Hybridization and Cyborgization in Posthumanism
Alessandra Squeo, Hybridizing Textual Bodies and Neo-Gothic Identities: Frankenstein’s Afterlife in Shelley Jackson’s Fiction
Mihaela Ursa, Media Pride and Prejudices of Transmedial Traffic: Enacting Jane Austen with Zombies
Doru Pop, A Replicant Walks into the Desert of the Real and Tells Unfunny Jokes in the Flickering Lights of Neon-Gothic Fantasy
Richard Kidder, Some Examples of the Ecogothic in Contemporary English Language Fiction
Carmen Borbély, Post-Gothic Traces in Ian McEwan’s Solar

Peripheral Configurations of the Neo-Gothic
Gerry Turcotte, The Caribbean Gothic Down Under: Caribbean Influences in Marianne de Pierres’ Parrish Plessis Novels
Ana-Maria Parasca, The Sense of Otherness in Kate’s Morton Novels
Gisèle Vanhese, Néo-gothique et imaginaire amérindien dans Le Mutilateur de Julian Mahikan
Katarzyna Ancuta, Patterns of Shadows: Japanese Crime Gothic as Neo-Gothic
Luisa Valmarin, La poesia di Arturo Graf tra tentazioni gotiche e reminiscenze emineschiane
Catherine de Wrangel, Racconto d’autunno de Tommaso Landolfi: du récit gothique à la réflexion philosophico-politique
Fabio Camilletti, Melissa, o la realtà dei fantasmi
Ruxandra Cesereanu, Leonid Dimov: Spectrality and the Neo-Gothic Atmosphere
Corin Braga, Vintilă Ivănceanu: From Oneirism to the Neo-Gothic
Marius Popa, Les retours du néo-gothique dans la littérature de Mircea Cărtărescu. Les artifices de l’imaginaire dans Solenoid
Giovanni Magliocco, L’errance post-mortem d’une identité fragmentée. Pudră de Dora Pavel entre Néo-Gothique et Postmoderne

Book Reviews

 

Link -> http://caieteleechinox.lett.ubbcluj.ro/

 

„Orice aniversare impune un bilanţ, iar orice bilanţ impune, implicit, o reevaluare. Această carte trasează, într-o manieră succintă, principalele momente ale istoriei cremaţiunii moderne în România, fiind concepută pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la inaugurarea celui de al doilea crematoriu uman din România (crematoriul Vitan Bârzeşti), precum şi deschiderea primului crematoriu uman din Transilvania (crematoriul Pro Ignis de lângă Cluj-Napoca). De asemenea, ea a fost închegată cu ocazia organizării, în premieră naţională, a evenimentului Crematoriul Vitan Bârzeşti (1994–2014) – Ziua Porţilor Deschise care va avea loc la sediul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti la data de 22 august 2014. Evenimentul va fi organizat de către Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane din Bucureşti, în parteneriat cu Asociaţia Cremaţionistă Amurg din România şi se desfăşură sub motto-ul Ziua liberului arbitru, Ziua libertăţii de opţiune, Ziua cremaţiunii în România. Intenţia autorului a fost de a concepe o broşură, însă datorită multitudinii de informaţii care au fost inserate, pentru a se putea întelege evoluţia cremaţiunii moderne în România, ea a devenit o carte. Lucrarea se doreşte a fi, totodată, şi un îndreptar pentru cei interesaţi de subiect în ţara noastră, în condiţiile în care în ultima perioadă se remarcă creşterea interesului public asupra tematicii.” din EXPLICAŢIE

În anul 2002, câţiva speologi amatori intrau mânaţi de aventură printr‑un sifon cu un curs activ în Peştera Plopa Ponor cu Apă devenită pentru protecţia faţă de „curioşi” Peştera cu Oase (2233/1) şi descopereau câteva oase pe care – bănuind că sunt umane – le‑au predat la Institutul de speologie „Emil Racoviţă” din Cluj‑Napoca. Dr. Oana Moldovan a alertat lumea ştiinţifică, făcând cunoscută descoperirea.

În anii 2004–2005, au fost efectuate cercetările în peşteră sub aspectul antropologic şi al paleofaunei, s‑au efectuat datări şi analize, iar descoperirile – dată fiind importanţa lor – au aşezat Anina pe traseul celui mai vechi homo sapiens descoperit în Europa! (Din „Introducere”)