„Aşa cum prompt avizează de la bun începutul lucrării, autorul şi a propus «să analizeze modul cum a fost reflectată politica externă a României în dezbaterile parlamentare din perioada 1899 – 1914». Este, potrivit Domniei Sale, prima abordare «din unghi parlamentar» a proble¬melor de politică externă a României dintr o etapă istorică mereu încăr¬cată de tensiuni, când sub acoperirea tot mai perforată a «diplomaţiei secrete» se decantau cauzele sau originile Războiului Mondial.” (Gheorghe Cliveti din Prefață)
„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)
Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci finalitatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)
Teatrul a fost perceput, începând cu cea de‑a doua jumătate a secolului al XIX‑lea, ca fiind unul dintre cele mai importante mijloace de afirmare a identităţii culturale şi naţionale a românilor din Sibiu şi Transilvania, cu un rol esenţial în educaţia şi emanciparea populaţiei. Cercetarea Manifestările teatrale ale societăţilor culturale româneşti din Sibiu, expresie a identităţii naţionale îşi propune să studieze activitatea cultural-teatrală de mare însemnătate care s-a conturat în cadrul societăţilor culturale româneşti din Sibiu, ca o formă esenţială de afirmare a identităţii şi unităţii culturale a românilor sibieni şi transilvăneni. Ne‑am propus să realizăm o cercetare detaliată a mişcării teatrale a societăţilor culturale româneşti din Sibiu, cu prezentarea succesivă a contribuţiilor aduse în acest domeniu de cele mai importante reuniuni culturale româneşti din Sibiu – Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român şi Reuniunea Sodalilor Români din Sibiu, devenită ulterior Reuniunea Culturală Naţională a Meseriaşilor Români din Sibiu.
Societăţile culturale au contribuit la dezvoltarea teatrului românesc, promovând această formă de artă în rândul tuturor păturilor sociale şi creând premisele evoluţiei teatrului spre o formă de manifestare cu un scop nobil, acela al ridicării gradului de cultură. Manifestările teatrale organizate de societăţile culturale româneşti din Sibiu au reprezentat o parte semnificativă din ansamblul vieţii culturale a românilor din Sibiu, motiv pentru care am considerat oportună aducerea unor contribuţii la o istorie a teatrului local şi o analiză a acestor manifestări ale artelor spectacolului. Lucrarea va evidenţia faptul că teatrul a fost o formă de manifestare a identităţii naţionale a românilor din Sibiu şi Transilvania, cu un rol esenţial în afirmarea unităţii culturale şi naţionale, dar şi în emanciparea populaţiei româneşti din Sibiu şi din Transilvania. (Sorana Maier)