„The frontiers of the Roman Empire, over 5000 km long, stretch from the Atlantic coast of Scotland, along the Rhine and the Danube, also enclose the Banat region and Transylvania, then going down along the Oriental Carpathians to the Black Sea; from the southern coast of the Black Sea they continue towards the Near East until the Red Sea; then, in North Africa, they line the edge of the Sahara desert until the Atlantic coast of Morocco. Over this entire area, visible traces of fortifications, roads and settlements are still preserved, but numerous monuments still lay hidden underneath the earth. Despite the fact that the Roman frontiers crossed regions with different relief and climate, they constitute a whole in that they were designed to protect Roman territories. The research of these monuments and the preservation policy regarding them was and is unequal in the various presentday states on whose territory traces of the Roman frontier are to be found. Consequently, in the ‘80s of the 20th century, the idea of globally protecting the Roman frontiers, viewed as a unitary monument, was met. In 1987, Hadrian’s Wall in United Kingdom was declared a UNESCO monument. It was followed in 2005 by the German-Raetian sector, on which occasion the UNESCO committee decided to set up the ‘Frontiers of the Roman Empire’ site. (...)
This project through its complexity generated an interdisciplinary approach of the proposed subject stimulating such future attempts in the archaeological research field. By using the latest technical methods of non-destructive investigation the project did not damage the stratigraphy of the archaeological site obtaining instead a high amount of data otherwise time consuming judging from the archaeological excavations perspective contributing also to the preservation of the cultural heritage.” - Introduction
„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)
Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci finalitatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)
Studiul monografic dedicat celei mai vechi biblioteci publice din Suceava, Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera”, semnat de doamna Simona Teodora Ienache, apare într-un moment jubiliar important, la împlinirea unui veac de existență. Se încadrează în aria contribuțiilor la istoria Bucovinei și reflectă pagini din istoria regională culturală, dar și momente din istoria bibliotecilor românești. Astăzi, istoria cărții și bibliotecilor se reinventează. În acest context, este valabil îndemnul lui Alberto Manguel: o bibliotecă „trebuie să fie deschisă oricui dorește s-o viziteze și trebuie să se schimbe în funcție de nevoile schimbătoare ale utilizatorilor ei”.
Desfășurându-și activitatea chiar în cadrul Bibliotecii Bucovinei, doamna Simona Ienache continuă și completează demersurile anterioare (micromonografii, memorii) printr-o sistematică documentare în fonduri arhivistice publice și particulare, presa regională din Suceava și Cernăuți și, cum se obișnuiește, recurgând la memoria foștilor bibliotecari, concretizată în relatări scrise și verbale. Inițial teză de doctorat în Istorie, la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, studiul monografic extins (constituit din zece capitole) aduce date noi în toate segmentele evoluției instituției. Biblioteca Centrală a Sucevei, prima bibliotecă publică a Sucevei, a fost inaugurată în 12 decembrie 1923, în casa „Halpern”, la parter. (Prof. univ. dr. habil. Olimpia MITRIC)