„Cartea Iuliei Hossu debutează printr-un prim capitol dens teoretic, ce ar putea ține locul unei lucrări de sine stătătoare asupra istoriei problematicii pe care urmează să o elaboreze. Într-un prim subcapitol sunt analizate 1.1. Rudenia – scurt istoric al conceptului, cu referințe aproape numai străine, 1.2. Categoriile rudeniei, 1.3. Terminologia rudeniei, după care autoarea dezbate viziunea evoluționistă a părintelui acestui domeniu al antropologiei, Lewis H. Morgan, cu a sa celebră Sisteme de consangvinitate şi de alianţă în familia umană, din 1870, urmată de analizarea conceptelor lui W.H. R. Rivers, expuse într-o lucrare din 1915. Urmează perspectiva lui K. B. Malinowski cu viziunea funcționalistă și cea a lui Alfred Reginald Radcliffe-Brown, dezvoltată în două subcapitole. Nu în ultimul rând, sunt abordate și viziunile lui Claude Lévi-Strauss și a structuralistului David Schneider, criticul sistemelor clasice și al descendenților acestora.” (Ion Cuceu din Prefață)

-

 

CONTENTS


Vorwort

Ondřej CHVOJKA
Chronologie und Kulturen der südböhmischen Bronzezeit und ihre Parallelisierung zu den Donaugebieten und Karpatenbecken

Viktória KISS–Szilvia FÁBIÁN–Tamás HAJDU–Kitti KÖHLER–Gabriella KULCSÁR–István MAJOR–Géza SZABÓ
Contributions to the Relative and Absolute Chronology of the Early and Middle Bronze Age in Western Hungary Based on Radiocarbon Dating of Human Bones

Marija LJUŠTINA–Katarina DMITROVIĆ
Core vs. Periphery: Some Stratigraphical and Chronological Remarks on the Vatin Culture in Banat and Western Serbia

Katarina DMITROVIĆ–Marija LJUŠTINA
Metal Finds as Indicators of Relations Between the Middle Bronze Age Cultures on Western and Northern Serbia

Florin GOGÂLTAN
The Early and Middle Bronze Age Chronology on the Eastern Frontier of the Carpathian Basin. Revisited after 15 Years

József PUSKÁS
Contact Zone: Middle Bronze Age Cultural Connections in the Valley of the Black River (Covasna County, Romania)

Neculai BOLOHAN–Alexandru GAFINCU–Iulian STOLERIU
Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model

Horia CIUGUDEAN–Colin P. QUINN
The End of the Wietenberg Culture in the Light of new 14C Dates and its Chronological Relation Towards the Noua Culture

Rita E. NÉMETH
The Middle Bronze Age “Mass Grave” from Voivodeni–La Şcoală. A Chronological Approach

Tibor-Tamás DARÓCZI–Adrian URSUŢIU
Contextualising Decorations. A Study of Placement and Context of Ornaments on Bronze Age Ceramics from the Lower Feneş Valley

Gábor ILON
Zeitstellung der Urnenfelderkultur (1350/1300–750/700 BC) in West-Transdanubien. Ein Versuch mittels Typochronologie und Radiokarbondaten

Attila László
Über die Chronologie des kulturellen Wechsels zwischen der Noua-Coslogeni Kultur und der Nachfolger- Kulturen mit kannelierter und mit ritz- und stempelverzierter Keramik in den innen- und aussenkarpatischen Gebieten. Einige Lehren der Radiokarbondatierungen

János Gábor TARBAY
The Reanalysis of the Eponymous Hoard from Gyermely-Szomor and the HaA2 Period in the Territory of Hungary

Tiberius BADER
Zur Chronologie Der Lanzenspitzen im Karpaten-Donau-Raum

Abbreviations

L-am întâlnit pe istoricul Gheorghe Anghel, pentru prima dată în carne și oase, în biblioteca Muzeului Unirii, unde venea pentru a-și aprofunda cercetările, dar, mai ales, pentru a depăna amintiri. Până atunci îl știam „din cărți”, din bibliografia despre cetăți medievale și, în special, despre istoria orașului și cetății Alba Iulia. Condiția mea de fiu „adoptiv” al Alba Iuliei, deopotrivă etnografic și intelectual (fiind de obârșie extra-carpatică, iar buchiile istoriei deprinzându-le la Cluj), mi-a sporit apetitul pentru a descoperi istoria muzeului și a orașului. Astfel, întâlnirea cu Gheorghe Anghel a fost providențială. N-aș fi putut găsi un dascăl mai priceput care să mă însoțească în trecutul pe care-l voiam deslușit. Bucuria întâlnirii cu un martor al trecutului, despre care știam că fusese mai bine de două decenii director al muzeului, a fost amplificată de poveștile, evenimentele și personalitățile pe care Gheorghe Anghel le pomenea în dialogurile noastre fortuite. Aveam în față un actor al istoriei orașului și muzeului, care-i cunoscuse pe Ion Berciu, (re)ctitorul muzeului la sfârșitul anilor ’30, veteranii Unirii - în frunte cu Tiron Albani și Eugen Hulea, pe profesorii clujeni Constantin Daicoviciu, Ștefan Pascu sau David Prodan; fusese implicat în organizarea semi-centenarului din 1968, îl ghidase pe Nicolae Ceaușescu, colaborase îndeaproape cu episcopul Emilian Birdaș și condusese muzeul în anii tulburi ai comunismului terminal. Invitația adresată lui Gheorghe Anghel, de a povesti pe îndelete despre propria-i viață și carieră profesională, în contextul mai larg al istoriei muzeului și orașului Alba Iulia, a venit de la sine. Instrumentarul și metodologia istoriei orale erau cele mai potrivite pentru a developa un trecut ce se cerea rostit. Astfel, în lunile august-octombrie 2020, am realizat patru interviuri audio-video, fiecare de aproximativ două ore, cu Gheorghe Anghel, la Sala Unirii (aripa de Nord). (din „Introducere”)