„Lucrarea „Moartea și aspirația spre armonia universală” reprezintă un studiu monografic asupra riturilor funebre din localitățile Podgoriei Aradului, având ca structură de bază patru mari capitole, precedate de o binevenită Introducere şi urmate de Concluziile cercetării, cărora li se adaugă o impresionantă bibliografie, un glosar dialectal, lista informatorilor, respectiv câteva imagini relevante. Prezenta carte s‑a fundamentat pe o cunoaştere temeinică a imensei bibliografii etnologice privitoare la ritualurile de înmormântare, dar mai ales pe o cercetare de teren riguros şi profund fixată pe observaţia participativă, pe interviul semistructurat şi pe naraţiunile de viaţă, înregistrate cu reportofonul şi transcrise cu acribie. Ea reuşeşte să ne ofere un tablou concludent asupra bogăţiei şi diversităţii credinţelor, reprezentărilor şi riturilor legate de moarte şi de înmormântare, de Lumea de Apoi, de călătoria sufletului spre aceasta, dar şi asupra spaimelor individuale şi colective privitoare la strigoi, amănunţit şi cu profesionalitate descrise şi analizate de o cercetătoare formată şi stăpână pe tehnicile etnometodologice actuale, dar şi pe concepte şi noţiuni de bază în ritologie şi mitologie, în istoria ideilor şi credinţelor religioase, în studiul folcloristic al bocetelor şi formulelor rituale îndătinate.”

-

 

SOMMAIRE

Axes de réflexion

Jean-Michel Devésa, Le Texte, l’image et la physique du temps réel : l’hypothèse du livre augmenté
Claire Olivier, CLIQUER : vers le livre augmenté de Jean-Philippe Toussaint
« Le Cinéma, c’est de l’idéogramme ».
Entretien de Catherine Breillat avec Jean-Michel Devésa

Déjouer la déficience : Hybridation, transfert et métaphorisation

Sándor Albert, « Apprenez l’allemand…! » En quelle mesure la langue détermine-t-elle nos pensées – et inversement ?
Timéa Gyimesi, De l’image trahie à l’image ravie et au-delà… Duras et ses images de « derrière les yeux »
Éloïse Delsart, L’Identité signée à même la chair, une lecture de Circonfession de Jacques Derrida
Zeineb Guessoum Boucetta, La Dérivation du langage : transformation et imitation

Écriture, critique et interprétation : quête de vérité ou perpétuelle interrogation ?

Sandrine Cherat, Truismes de Marie Darrieussecq : (Dé)formation des images, (D)ef(f)icience du langage
Louis Bertin, Tragédies africaines postcoloniales et poétique de la défaillance Amougou des mots
Virginie Darriet-Féréol, La Saison de l’ombre de Léonora Miano, une enquête autour de la mémoire de la capture
Julie Beslay, L’Espace théâtral de Wajdi Mouawad pour suppléer la défaillance des langues
Monica Alina Toma, Modalités de franchissement des limites de la pensée conceptuelle dans le théâtre de Samuel Beckett
Gabriella Bandura, La déficience de l’écriture chez Éric Chevillard et Anne Garréta : enjeux cognitifs
Cécile Kovacshazy, La Rose d’Otto Tolnai ou des âmes mortes de quelques escargots abandonnés en temps de guerre
Judit Karácsonyi, Novellisation contemporaine : une littérature qui émerge de l’image.
Supplément à la vie de Barbara Loden de Nathalie Léger

Les Images et les textes : Impermanence, individuation et indicible

Philippe Gaildraud, Marc Sabathier-Lévêque ou l’écriture étoilée
Nelly Sanchez, Ève n’est pas Lilith
Alexandra Noemina Răduț, Paul Klee: le signe, la limite ou le tableau organique
Cristian Paşcalău, Double-Crossing Images: Intentionality and Representation in the Work of M. C. Escher
Andreea Bugiac, « J’aurais voulu parler sans images, simplement… ». Le rejet des images poétiques dans la poésie française contemporaine
Mercedes Montoro Araque, Trahison des images ou épiphanie de l’inaperçu? L’imaginaire chez Sylvie Germain
Ricard Ripoll, Gabriel Osmonde, les images et les mots de l’Alternaissance
Lori Saint-Martin, De l’intraduisible en traduction littéraire : expérience et réflexion

Les Antiutopies : effet, déficience, trahison des utopies

Radu Toderici, L’utopie contre la nature humaine : les origines d’un argument
Simina Rațiu, The Betrayal of Utopias
Marius Conkan, Betraying Reality: Defamiliarization’s Effect on Fantasy Worlds
Olga Ştefan, Simulacra and Phantasms in Wunderkammern: Collections as Sites of Utopia
Corin Braga, Réversion des races et réduction à l’absurde. Paraboles antiutopiques animalières

Book Reviews

„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)

Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci fina­litatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)