„Prezentarea persoanelor în volum a avut în vedere, în mod firesc, gradul de participare şi, mai ales, de implicare şi de îndeplinire a unor responsabilităţi importante în desfăşurarea Revoluţiei, în baza informaţiilor documentare existente până în momentul de faţă. Acelaşi criteriu a fost folosit şi în prezentarea celor ce s-au aflat în slujba puterii dictatoriale a lui Nicolae Ceauşescu.
Un loc important a fost acordat şi personalităţilor politice, şefi de stat, de guverne, de partide şi de instituţii politice sau diplomaţi care şi-au exprimat, în modalităţi şi ocazii diferite, poziţia de solidaritate cu aspiraţiile de libertate şi democraţie ale românilor şi au condamnat vehement măsurile represive adoptate de regimul ceauşist.
Un amplu spaţiu, în cuprinsul acestei cărţi, îl ocupă prezentarea sutelor de eroi şi victime din acele zile însângerate ale Revoluţiei, cu date sumare asupra locului şi datei naşterii şi a jertfei, cu prezentarea, acolo unde există informaţia, a împrejurărilor în care ea a avut loc, precum şi a Decretului de acordare a titlului de erou martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Prezentarea este însoţită şi de fotografia persoanei, iar în lipsa acesteia, am convenit să fie redat un simbol funerar (o cruce cu eşarfă tricoloră). Semnele de întrebare au fost folosite pentru a marca lipsa informaţiei exacte. Decizia de cuprindere în prezenta carte a eroilor-martiri, o dorim a fi înţeleasă ca o împlinire a unei datorii morale şi de respect pentru cei care au plătit cu viaţa aspiraţia de redobândire a drepturilor şi libertăţilor democratice în România.
Fără îndoială că un asemenea Dicţionar, de un caracter inedit în istoriografia noastră, nu poate să nu sufere de incompletitudine, izvorâtă, mai ales, din necunoaşterea şi a altor fapte, acţiuni, evenimente din uriaşul complex al desfăşurării Revoluţiei Române. Desigur că unele documente continuă să fie încă în arhive, deocamdată inaccesibile. Suntem însă convinşi că cititorii volumului, îndeosebi participanţii la evenimentele cuprinse în paginile sale, cu cea mai bună intenţie, vor aduce observaţii şi, mai ales, noi informaţii documentare, care vor contribui la adâncirea cunoaşterii şi înţelegerii unuia dintre cele mai mari evenimente ale istoriei contemporane a României. Putem spune din acest punct de vedere că demersul nostru nu se constituie decât într-un început şi îl invităm pe cititor să creadă alături de noi în mersul neîntrerupt al Istoriei...” (fragmente extrase din Cuvântul înainte semnat de Gheorghe Sbârnă)

„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)

Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci fina­litatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)

*

*

Necesitatea studierii constante a fenomenelor culturii populare constituie un deziderat reiterat frecvent în lumea cercetărilor etnologice. Importanţa culturală a fenomenului Căluşului, accentuată de vechimea sa considerabilă şi de capacitatea de reinventare şi adaptare permanentă la nevoile unei societăţi pe care o reflectă şi în care se reflectă, obligă practic la studierea constantă şi multidisciplinară a acestuia. Istoria disciplinei Căluşului a cunoscut etape diferite de cercetare şi interpretare, tratarea temei fiind, în mod evident, marcată de ideologiile momentului documentării sale. În acest fel, ritualul Căluşului a stat la baza confirmării latinităţii românilor, a devenit instrument naţionalisto-propagandistic sau emblemă identitară culturală. Interpretarea rosturilor şi sensurilor sale a lăsat loc, de asemenea, unei vaste pleiade de ipoteze, care considerăm că reflectă, de altfel, complexitatea şi diversitatea spectaculoasă regăsite la nivelul tuturor palierelor constitutive ale Căluşului. (din „Introducere”)

Scopul inițial al lucrării de față a fost documentarea strict fotografică a cetelor călușerești din sudul României, finalizată printr-un album de portrete care să includă cel puțin un reprezentant al acestora. Cercetarea capătă, în acest fel, valoarea unui martor vizual al Călușului și al performerilor săi, care păstrează activ, la începutul secolului al XXI-lea, în diverse forme, acest ritual. Documentarea proiectată la început pentru un interval de timp scurt (doi-trei ani) ar fi trebuit să surprindă imagistic ipostaza Călușului contemporan. În vederea unei portretizări cât mai ample a celor fotografiați – implicit și a ritualului călușeresc –, am decis completarea documentelor vizuale cu informațiile obținute în urma discuțiilor purtate cu protagoniștii acestui joc. (din „Introducere”)