„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)
Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci finalitatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)
This book is the result of a project supported fnancially by the Local Council and Municipality of Alba Iulia, entitled „Alba Iulia – A History in Images of the City through Its Streets and Monuments”, which began in 2014. In this project, specialists from the 1Decembrie 1918 University of Alba Iulia and the National Museum of Unifcation Alba Iulia made use of an exceptional collection of images that had yet to be sufficiently explored.
Tendința glorificării domniei lui Traian asupra Imperiului Roman a fost adesea predominantă și a dat o nouă strălucire imaginii tradiționale a lui Optimus Princeps drept cel mai bun și mai grozav dintre împărații romani. O culme a acestei noi supra‑dimensionări și glorificări a fost atinsă în expoziția „Traiano. Construire l’Impero – Creare l’Europa” de la Roma (Museo dei Fori Imperiali 2017–2018). Traian este aici arătat ca un întemeietor al Imperiului și creator al Europei. Catalogul care însoțea această expoziție (Traiano. Construire l’Impero. Creare l’Europa, Roma, 2017) ridică pretenția de a prezenta publicului, ca un fel de manual, toate aspectele persoanei, familiei, acțiunilor, construcțiilor etc., dar contribuțiile adesea foarte superficiale lasă pe dinafară toate aspectele critice, nu în ultimul rând catastrofa în care Traian a împins Imperiul prin războiul său de agresiune din Orient. Iese în evidență și selecția foarte unilaterală și care nu reflectă stadiul cercetării internaționale a autorilor. Unele contribuții repetă lucruri demult cunoscute sau chiar lucruri depășite, uneori chiar din cele respinse ca incorecte. Că unii autori nu au fost dispuși să recepteze literatură fundamentală publicată în limba germană adâncește și mai mult impresia îndoielnică lăsată de această publicație. (Karl Strobel)