CONTENTS
Vorwort
Ondřej CHVOJKA
Chronologie und Kulturen der südböhmischen Bronzezeit und ihre Parallelisierung zu den Donaugebieten und Karpatenbecken
Viktória KISS–Szilvia FÁBIÁN–Tamás HAJDU–Kitti KÖHLER–Gabriella KULCSÁR–István MAJOR–Géza SZABÓ
Contributions to the Relative and Absolute Chronology of the Early and Middle Bronze Age in Western Hungary Based on Radiocarbon Dating of Human Bones
Marija LJUŠTINA–Katarina DMITROVIĆ
Core vs. Periphery: Some Stratigraphical and Chronological Remarks on the Vatin Culture in Banat and Western Serbia
Katarina DMITROVIĆ–Marija LJUŠTINA
Metal Finds as Indicators of Relations Between the Middle Bronze Age Cultures on Western and Northern Serbia
Florin GOGÂLTAN
The Early and Middle Bronze Age Chronology on the Eastern Frontier of the Carpathian Basin. Revisited after 15 Years
József PUSKÁS
Contact Zone: Middle Bronze Age Cultural Connections in the Valley of the Black River (Covasna County, Romania)
Neculai BOLOHAN–Alexandru GAFINCU–Iulian STOLERIU
Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model
Horia CIUGUDEAN–Colin P. QUINN
The End of the Wietenberg Culture in the Light of new 14C Dates and its Chronological Relation Towards the Noua Culture
Rita E. NÉMETH
The Middle Bronze Age “Mass Grave” from Voivodeni–La Şcoală. A Chronological Approach
Tibor-Tamás DARÓCZI–Adrian URSUŢIU
Contextualising Decorations. A Study of Placement and Context of Ornaments on Bronze Age Ceramics from the Lower Feneş Valley
Gábor ILON
Zeitstellung der Urnenfelderkultur (1350/1300–750/700 BC) in West-Transdanubien. Ein Versuch mittels Typochronologie und Radiokarbondaten
Attila László
Über die Chronologie des kulturellen Wechsels zwischen der Noua-Coslogeni Kultur und der Nachfolger- Kulturen mit kannelierter und mit ritz- und stempelverzierter Keramik in den innen- und aussenkarpatischen Gebieten. Einige Lehren der Radiokarbondatierungen
János Gábor TARBAY
The Reanalysis of the Eponymous Hoard from Gyermely-Szomor and the HaA2 Period in the Territory of Hungary
Tiberius BADER
Zur Chronologie Der Lanzenspitzen im Karpaten-Donau-Raum
Abbreviations
Contents
Preface
Klára P. FISCHL–Viktória KISS– Gabriella KULCSÁR
Specialised Households in the Carpathian Basin during the Early and Middle Bronze Age
Aleksandar KAPURAN–Aleksandar BULATOVIĆ
Bird Images on Serbian Bronze Age Ceramics
Neculai BOLOHAN
On Clay and Pots in the Middle Bronze Age. A Case Study from Siliştea–Pe Cetățuie, Neamț County
T. Gabriella NÉMETH
Angaben zum spätbronzezeitlichen Salzverkehr
Daria Ložnjak DIZDAR
A Middle Bronze Age Metallurgical Workshop in Vinkovici
Gábor SÁNTA
Metal Analysis of Koszider and Tumulus Culture Bronzes: Contents, Similarities and the Question of Source Area
Wolfgang DAVID
Eine mit Spiralhakenranken verzierte altbronzezeitliche Nackenkammaxt siebenbürgischen Typs aus Südwestböhmen. Wo wurden die Schaftlochäxte vom Typ Apa–Nehoiu hergestellt?
Bianka NESSEL
The ‘Absence’ of Smiths and Founders – Why Tools are Rare in Bronze Age Burials
Mario GAVRANOVIĆ
Urnenfelderzeitliche Gussformen aus dem Westlichen Balkan
Zoltán CZAJLIK
Lokaler, regionaler oder Fernhandel? Probleme der spätbronzezeitlichen Metallversorgung am Velem–St. Veit Berg (Westungarn)
Gábor ILON
Das II. Buckelpaar des Goldschatzes von St. Veit bei Velem
Oliver DIETRICH–Laura DIETRICH
Tüllenhämmer als funktionale Bestandteile von Depotfunden des Karpatenbeckens. Das Beispiel Şpălnaca II
Liviu MARTA
New Data on the Practice of Metallurgy in the Upper Tisza Basin in the Late Bronze Age
Carol KACSÓ
Beiträge zur Kenntnis des bronzezeitlichen Metallhandwerks in der Maramuresch
Botond REZI
Reconstructing a Bronze Smith’s Toolkit. Special Remarks Regarding the Decoration of the Bronze Belts from Band
Attila LÁSZLÓ
Über die Verbreitung der Bronzenen Streitäxte mit Nackenscheibe in den aussenkarpatischen Gebieten Eine neue in der Moldau entdeckte Nackenscheibenaxt
Tobias MÖRTZ
Hauptsache. Argumente für eine eigenständige Entwicklung der Kammhelme in Mitteleuropa
Marianne MÖDLINGER
Bronze Age Metal Defensive Armour in Eastern Europe: Status Symbol and Symbolic Weapons only? Indications for the Usage as Weapons
Géza SZABÓ
What Archaeometallurgy Tells Us about the Changes of Bronze Craftwork in the Carpathian Basin at the Transition of the Bronze Age into Iron Age
Frank TROMMER–Tiberius BADER
Lanzenspitzenherstellung
Abbreviations
„Arheologia este, prin diversitatea metodologică şi caracterul interdisciplinar, un domeniu fascinant, care furnizează în permanenţă date noi şi importante pentru cunoaşterea unor aspecte din istoria comunităţilor arhaice de pretutindeni. Însă, prin plurivalenţa întreprinderilor ştiinţifice, acest sector de activitate pare să se distingă din ce în ce mai bine de domeniul propriu-zis al istoriei. Cercetarea arheologică presupune, pe lângă săpătură propriu-zisă, o documentare temeinică pe baza literaturii de specialitate, dar și interacțiunea directă cu rezultatele cercetărilor colegilor de breaslă. Bineînțeles că publicarea roadelor acestor cercetări reprezintă scopul final pentru arheologi, dar dobândirea informației imediat ce ea poate fi furnizată într-o manieră ştiinţifică constituie o oportunitate deosebită. Acesta este scopul mărturisit al reuniunilor științifice organizate anual la Iași, de către Institutul de Arheologie al Academiei Române. Evenimentele respective sunt dedicate diseminării în premieră a celor mai noi rezultate ale cercetărilor arheologice de pe teritoriul României. De altfel, faptul că această sesiune are loc, constant, în luna octombrie, imediat după încheierea campaniilor de cercetare arheologică, reprezintă un argument în susținerea ideii de mai sus.” (din „Introducere”)
Studiul de față, centrat pe un subiect care se circumscrie politicilor culturale moderne necesare promovării patrimoniului cultural, prezintă, în primul rând, o importanță personală deosebită, pentru că va contribui decisiv la o perfecționare în munca de PR (Public Relations) și de fotograf al muzeului (Muzeul Satului Bănățean Timișoara); în al doilea rând, această abordare teoretică și aplicativă, sub forma unui proiect profesional, va oferi posibilitatea de aprofundare a laturii de cercetare a fotografiei. (din „Introducere”)
„La fel cum Primul Război Mondial părea că nu se va mai termina, iată că și scrierile memoriale apar constant, fără epuizare, dovedind amploarea extraordinară pe care a avut‑o conflagrația mondială. Deși la început, entuziasmul debordant al combatanților anticipa un război de scurtă durată, până „la culesul viilor”, treptat, cu venirea unui nou Crăciun, această speranță s‑a transformat într‑o angoasă colectivă. Sfârșitul conflictului era tot mai îndepărtat. Dacă, totuși, el a venit după mai bine de patru ani, iată că scrierile memorialistice, descoperite de cercetători pasionați, în muzee, biblioteci, arhive sau colecții private, sunt un izvor nesecat.
Ne‑am putea întreba la ce bun încă un volum de memorii sau un jurnal de război? Ce mai aduce nou față de celelalte care l‑au precedat, în cei peste o sută de ani de publicații memorialistice dedicate campaniei române din 1913 și, mai ales, Marelui Război? Acest gen de scrieri prezintă experiențele celor care au trăit evenimentele narate. Este unul dintre motivele pentru care orice volum de memorialistică este binevenit. El are rolul de a reîmprospăta memoria generației actuale cu ceea ce a însemnat evenimentul sau perioada la care se referă. Pe de o parte, avem aspectele privind datoria față de patrie, pe de altă parte, avem de‑a face cu realitatea unui război crud, cu traume și spaime cotidiene ce se prelungesc zile și săptămâni, luni și ani.” (Gheorghe Negustor)