SOMMAIRE
Horea Poenar, A World to Win. But in Whose Image?
I. The Challenge of Community
Simon Harel, Face aux littératures des Premières Nations
Florin Poenaru, We, the People!: Community, Populism and the Crisis of Political Representation
Alex Cistelecan, Community Building in Post-historical Times
Vladimir Borțun, The EU is Naked: The Progressive Clothes of a Capitalist Project
Horea Poenar, Bad New World. The (Relative) Rebirth of the Commons
Călina Părău, Community and Togetherness after the Non-sharable
Alexandru Matei, De la métaphysique du « commun » au « comment vivre ensemble ». Jean-Luc Nancy et Roland Barthes sur la communauté
Aura Poenar, Reconstructing Communities. In Spite of all Machinery of Disimagination
Corin Braga, L’attaque contre l’individualité dans les antiutopies totalitaires modernes
Diana I. Santiago, Slaves and Slavery in the 19th Century Puerto Rican Literature
Laura T. Ilea, Inch’Allah : La honte et la « géographie de l’affect »
Emmanuela Pustan, On the Artistic Propensity of Pathology: Georges Didi-Huberman and the Invention of Hysteria
II. Communities at Work
Ioan Pop-Curșeu, Can Art (Re)build a Community? The Roşia Montană Case, between Past and Future
Ruxandra Cesereanu, Political Escapes from Prisons and Camps in the 20th Century – Antisystemic Mentalities
Marius Lazăr, What Can Be Seen. Documenting the Transition Between Telling and Showing
Carmen Borbély, Communities under Erasure in Seamus Deane’s Reading in the Dark
Petronia Popa Petrar, Written Communities: Imagining Connection in Virginia Woolf’s Novels
Alina Monica Toma, Dystopian Community in Lois Lowry’s Novel The Giver
Amalia Cotoi, Mircea Nedelciu’s Community of Tratament fabulatoriu
Rareș Moldovan, The State of Play: Geektopia in Ready Player One
Doru Pop, Deterritorialized Cinema, Dislocated Spaces and Disembodied Characters in Bogdan Mirică’s Câini
Mihaiela Ilea, Niche Structures in Television. Video Poetry – Visually Reading the Reality
Răzvan Cîmpean, Kaleidoscopic History. Visually Representing Community in Tarkovsky’s The Mirror
Cristina Popescu, The Woman as a Misfit in Michelangelo Antonioni’s Tetralogy
Cristina Diamant, Stranger(s’) Voices at Home. The Many Faces of Cillian Murphy as the Misfit
Iulia Rădac, The Posture of the Writer in a Teenager’s Book: Mircea Eliade’s Romanul Adolescentului Miop
Book Reviews
Preț Normal: 50,00 LEI
Special Price 40,00 LEI
CUPRINS
Dialectologie
GABRIEL BĂRDĂȘAN
Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei?
DUMITRU LOȘONȚI
Contribuții etimologice (II)
IULIA MĂRGĂRIT
Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina
NICOLAE SARA MANDU
„Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă
TEOFIL TEAHA
Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual
VASILE ȚÂRA
Un fenomen sintactic dialectal
Fonetică
FERNANDO SÁNCHEZ MIRET
Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română
VLADIMIR ZAGAEVSCHI
Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română
Gramatică
SERGIU DRINCU
Punctuația lui însă
ȘTEFAN GĂITĂNARU
Complementul prepozițional în limba română veche
G. G. NEAMȚU
Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română
Istoria limbii române
GHEORGHE CHIVU
Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești
MARCU MIHAIL DELEANU
 și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902
Jurnalism
ILIE RAD
Precursorii presei românești
Lexicologie
ANA-MARIA BOTNARU
Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore
TRAIAN DIACONESCU
Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii
IONEL FUNERIU
Naturalia non sunt turpia
ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM
Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual
EMIL SUCIU
„Turcisme” în Transilvania
AIDA TODI
Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice
IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU
Adjective referitoare la numele statelor lumii
Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică
TRAIAN DIACONESCU
Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle
TRAIAN DIACONESCU
Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină
LIVIU FRANGA
Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic
MARIANA FRANGA
Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic
DAN NEGRESCU
O cale către Sfinții Părinți
Lingvistică și filologie romanică
IULIA BARBU
Adaugă la lista de favorite
Adăugare la Comparație
„Lucrarea Fiul Omului în Sfintele Evanghelii. O contribuţie la dezvoltarea hristologiei noutestamentare a constituit, iniţial, proiectul tezei de doctorat a Părintelui Moldovan Andrei Tudor (Ierom. Iosif), susţinută în anul 2016, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai, sub îndrumarea Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, titularul Catedrei de studiul Noului Testament a facultăţii mai sus amintită.
Analizând lucrarea de faţă, fac câteva remarci cu privire la semnificaţia şi importanţa subiectului cărţii, care, cu siguranţă, îl va ajuta pe cititorul „neteolog” să descifreze mai bine meandrele abordării respectivei teme. În ultimul timp, în literatura de specialitate, titlul „Fiului Omului”, singurul pe care Iisus şi L-a împropriat, a căpătat diferite interpretări, mai mult sau mai puţin apropiate de semnificaţia sa originală.” (din „Prefaţă”)
Țara Năsăudului este una dintre micro-regiunile României care s-a bucurat de o atenţie ştiinţifică aparte, nu doar din partea istoricilor, ci dinspre întregul spectru al ştiinţelor umaniste şi sociale. Bibliografiile istorice ale României au acumulat, volum de volum, numeroase titluri dedicate temei: fie cărţi, fie studii şi articole provenite atât din periodice ştiinţifice locale, cât şi din principalele reviste de istorie din centrele universitare sau din diverse volume de studii. Această valoroasă literatură ştiinţifică a devenit în timp tot mai amplă, solicitând cercetătorilor, şi mai ales cercetătorilor debutanţi, un efort consistent de documentare bibliografică.
Organizarea şi activitatea Regimentului 17 (2 românesc) de graniţă pe teritoriul năsăudean au legat acest spaţiu de ansamblul istoriei Monarhiei habsburgice într-un mod mai intim şi pe alocuri chiar mai spectaculos decât alte regiuni locuite de români. (din „Introducere”)