"Cercetarea arheologică şi istorică a Daciei pre-romane, deşi s-a materializat în numeroase studii – unele de o remarcabilă valoare – nu a reuşit, totuşi, să acopere în mod uniform întreg teritoriul intrat în stăpânirea lui Burebista şi Decebal, ca urmare a stadiului diferenţiat al cunoştinţelor actuale despre vasta problematică a acestei perioade. Desigur, în centrul atenţiei s-a aflat, cum era şi firesc, nucleul fortificat din zona Munţilor Orăştiei, unde s-au desfăşurat şi cele mai de seamă evenimente legate de istoria statului dac. Printre regiunile cărora cercetarea le-a acordat o atenţie mai redusă se numără şi cea a Mureşului Inferior, cu zona adiacentă a sud-vestului Munţilor Apuseni, poate datorită şi poziţiei sale periferice, ceea ce a favorizat unele amestecuri etno-culturale – nu întotdeauna lesne de descifrat. Cartea elaborată de tânărul cercetător dr. Alexandru Berzovan, arădean prin origine, actualmente ieşean, vine să umple această lacună istoriogra‑ fică. Autorul, absolvent al Universităţii de Vest din Timişoara, al unui master la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi al unui doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, s-a remarcat deja prin contribuţiile importante pe care le-a adus la cunoaşterea istoriei şi civilizaţiei dacice, îndeosebi din partea de vest a ţării, fiind autorul a circa 20 de studii, primite cu interes de către specialişti. Contribuţiile aduse atât în studiile anterioare, cât şi în prezenta monografie se bazează deopotrivă pe valorificarea unor materiale inedite din săpături mai vechi, aflate în diferite colecţii muzeale (îndeosebi din Arad şi Timişoara), ca şi pe rezultatele cercetărilor personale, întreprinse pe teren, în zona care face obiectul acestei cărţi. Monografia dedicată bazinului Mureşului Inferior şi sud-vestului Munţilor Apuseni în perioada clasică a Daciei prero‑ mane are la bază teza sa de doctorat, susţinută în 2015 la Universitatea din Iaşi (sub coordonarea noastră), căreia autorul i-a adus câteva modificări, vizând o structurare mai coerentă şi condensată a numeroaselor materiale prezentate. Cu toate că nucleul monografiei îl constituie prezentarea şi discutarea realităţilor arheologice şi istorice din regiunea vizată, totuşi autorul s-a străduit să le integreze, mai ales pe baza descoperirilor arheologice, ca şi pe baza puţinelor informaţii oferite de izvoarele scrise, în contextul mai larg al istoriei şi arheologiei Daciei din perioada maximei sale dezvoltări (secolele I î. Hr. – I d. Hr.). Compararea datelor din zona studiată s-a făcut îndeosebi cu realităţile din nucleul statului dac, situat în Munţii Orăştiei, dar şi cu informaţiile existente din alte regiuni ale Daciei, mai ales cu cele din părţile vestice ale regatului. Meritul acestor paralele constă în evitarea expunerii unor locuri comune, arhicunoscute, autorul punând accentul pe compararea datelor concrete de care a dispus din teritoriul studiat." - fragment din Prefață
Eastwards, beyond the foggy, wooded ridges of the Eastern Carpathians, lies a land dominated by rolling hills and knolls, covered in earlier periods by extensive forests and patches of plain. From northwest to southeast flow several large rivers, known since ancient times: Siret, Prut, Dniester, with their numerous tributaries. Corresponding roughly to the historical province of Moldova, this land is literally at the western edge of the great Eurasian Steppe… (from the Introduction)
‟The present work is based on a unitary approach of Neolithic and Eneolithic discoveries in the Lower Mureş Basin. From a chronological perspective, it envisages the approximate period of 6000–3000/2800 cal BC, from the onset of the Starčevo-Criş-Körös pottery until the disappearance of the Baden and Coţofeni pottery. The area taken into consideration includes several units, distinct from a geographical perspective. The main landmarks are the Mureş Valley (from the settlement of Deva until Szeged) and the Crișul Alb Valley.
This research has two main objectives: publishing the artifacts preserved in the collection of the Museum of Arad and systematizing the information existing in specialized literature regarding the Neolithic and the Eneolithic in the Lower Mureş Basin. Through the systematic approach and the methodology employed the volume presents a classical approach of archaeological discoveries. At the same time, the end goal is to create a starting point for future archaeological approaches in this area.” (from Introduction)
„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)
Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci finalitatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)
Teatrul a fost perceput, începând cu cea de‑a doua jumătate a secolului al XIX‑lea, ca fiind unul dintre cele mai importante mijloace de afirmare a identităţii culturale şi naţionale a românilor din Sibiu şi Transilvania, cu un rol esenţial în educaţia şi emanciparea populaţiei. Cercetarea Manifestările teatrale ale societăţilor culturale româneşti din Sibiu, expresie a identităţii naţionale îşi propune să studieze activitatea cultural-teatrală de mare însemnătate care s-a conturat în cadrul societăţilor culturale româneşti din Sibiu, ca o formă esenţială de afirmare a identităţii şi unităţii culturale a românilor sibieni şi transilvăneni. Ne‑am propus să realizăm o cercetare detaliată a mişcării teatrale a societăţilor culturale româneşti din Sibiu, cu prezentarea succesivă a contribuţiilor aduse în acest domeniu de cele mai importante reuniuni culturale româneşti din Sibiu – Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român şi Reuniunea Sodalilor Români din Sibiu, devenită ulterior Reuniunea Culturală Naţională a Meseriaşilor Români din Sibiu.
Societăţile culturale au contribuit la dezvoltarea teatrului românesc, promovând această formă de artă în rândul tuturor păturilor sociale şi creând premisele evoluţiei teatrului spre o formă de manifestare cu un scop nobil, acela al ridicării gradului de cultură. Manifestările teatrale organizate de societăţile culturale româneşti din Sibiu au reprezentat o parte semnificativă din ansamblul vieţii culturale a românilor din Sibiu, motiv pentru care am considerat oportună aducerea unor contribuţii la o istorie a teatrului local şi o analiză a acestor manifestări ale artelor spectacolului. Lucrarea va evidenţia faptul că teatrul a fost o formă de manifestare a identităţii naţionale a românilor din Sibiu şi Transilvania, cu un rol esenţial în afirmarea unităţii culturale şi naţionale, dar şi în emanciparea populaţiei româneşti din Sibiu şi din Transilvania. (Sorana Maier)