Lucrarea „Castrul auxiliar de la Buciumi” reprezintă monografia numismatică a unuia dintre cele mai cunoscute castre din Romania, cercetat sistematic între anii 1963–1976. Lucrarea este structurată pe trei capitole, care includ în conţinutul lor – privitor la problematica abordată – părţi precum: stadiul cercetărilor, contribuţii proprii, concluzii, catalogul descoperirilor, bibliografie, anexe (hărţi, figuri, tabele, grafice).
Capitolul I, Castrul auxiliar de la Buciumi – situl şi istoria sa, prezintă rolul pe care acest obiectiv l-a avut în antichitate, ca parte a sectorului nord-vestic a frontierei romane din provincia Dacia, istoricul cercetărilor efectuate, fazele de construcţie şi amenajare, edificiile cercetate, unităţile militare încartiruite, concluziile emise de unii autori pe baza studierii materialului arheologic rezultat în urma săpăturilor sistematice.
Capitolul II, Comentarii numismatice, tratează într-o primă parte, descoperirile monetare (moneda de aur, moneda de argint, moneda de bronz, monede imperiale greceşti, monede turnate, monede contrafăcute), pentru ca în partea a două să fie aduse în discuţie concluziile rezultate în urma analizării întregului material numismatic din castru, în contextul arheologic în care a fost descoperit. Această manieră de analiză a oferit date noi cu privire la fazele principale de amenajare ale castrului auxiliar de la Buciumi.
În Anexe sunt cuprinse 5 hărţi (Imperiul Roman cu localizarea provinciei Dacia şi a castrului de la Buciumi, Dacia romană cu localizarea castrului de la Buciumi, poziţia strategică a castrului pe limesul nord-vestic al daciei romane, locaţia castrului pe harta topografică a localităţii Buciumi şi poziţia virtuală a castrului în peisajul actual) şi figuri ale castrului cu zona arheologică cercetată, fazele de amenajare şi principia castrului auxiliar, până în secolul III p. Chr.
Un spaţiu consistent în economia paginilor este ocupat de Cataloage, unde sunt repertoriate toate descoperirile provenite din castru şi dintr-o colecţie particulară din localitate, însă cu provenienţă clară din zona sitului.
Graficele ilustrează numărul de monede descoperite pe ani de domnie, şi pe perioadă, în castru şi separat pe edificiile cercetate.
„Roman pottery is an important indicator of provincial economic life at multiple levels. the detailed study of this material culture category provides valuable information regarding the characteristics of the local ceramic industry and the geographic distribution of its products, either regionally or at the scale of whole the Empire, but is equally revelatory for the reconstruction of various aspects regarding the local population's everyday life. their culinary preferences are reflected by their choice of cooking, serving, storing, and transportation vessels, furthermore, the funerary rites can also be differentiated according to the pottery gravegoods, while the patterns of construction activities can be highlighted by the quantity of ceramic building material (CBM) produced and used in various periods.
The ceramic goods were produced in workshops whose integral structures were often only superficially treated within the investigation of certain sites, thus hindering the possibility of elucidating the process and organization of the pottery production of these provincial centres. For this reason the information needed to outline a comprehensible image concerning this important branch of the ancient economy has to be pieced together from fragmentary datasets which once joined together offer an extremely interesting picture.” (Introduction)
„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)
Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci finalitatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)