„Volumul al II-lea al Corpusului Răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea (Moldova și Bucovina) adună, în continuarea materialelor publicate în cel dintâi, răspunsurile la cele patru chestionare lansate de directorul fondator al Arhivei ce Folklor a Academiei Române în primii patru ani de activitate, respectiv la Chestionarul II: Obiceiuri de vară (1931); Chestionarul IV: Obiceiuri de primăvară (1932); Chestionarul VII: Calendarul poporului pe lunile octombriedecembrie (1933) și Chestionarul Șezătoarea și literatura ei (1933), răspunsuri pe care le-a indexat pe fișele indicelui tematic și ale celui pe localități. Toate răspunsurile provin de la corespondenții satelor din spațiul etnocultural al Moldovei și Bucovinei dintre Prut și Carpații Răsăriteni.” din Prefață
Cel de‑al treilea tom al Corpusului Răspunsurilor la Chestionarele Ion Muşlea este dedicat materialelor rezultate din Ancheta indirectă coordonată de întemeietorul Arhivei de Folklor a Academiei Române (1930–1948), materiale ce provin din spaţiul etnocultural nord-vestic al României: Transilvania istorică, Țările Codrului, Chioarului, Lăpuşului, Oaşului şi Silvaniei, Maramureşul, Sătmarul, Marghita, Crişana şi Banatul. Cum arătam şi în prefeţele la volumele anterioare, rămânem fideli principiilor metodologice cu care am pornit: publicarea tuturor răspunsurilor după riguroase operaţiuni filologice şi folcloristice de stabilire de text, aplicarea, fără rest, a unor criterii ale orientării europene geografico-istorice, în proiectarea operaţiunilor, cu scopul edificării ulterioare a unei Baze de Date Etnologice, care să facă posibile noi şi noi valorizări ale materialelor. Una din exigenţele orientării geografico-istorice în studierea şi prezentarea materialelor vizează aspectele de contiguitate zonală şi interzonală, aplicate, ca în primele tomuri, atât în ordonarea cuprinsului, din prima secţiune a corpusului propriu‑zis, dar şi în rânduirea fiecărei subsecţiuni tematice şi a fiecărui grupaj funcţional din ceea ce am numit, cu un termen generic, Analiticum, din a doua parte, distinctă, a acestei lucrări, unde segmentarea elementelor de bază dintr‑o sursă de informaţie atinge idealul reproducerii exhaustive a acestora, în clasificarea lor adâncită. (din „Introducere”)
În cuprinsul acestui prim volum din Corpusul răspunsurilor la chestionarele Ion Mușlea am reprodus, așadar, 49 de materiale rezultate din ancheta prin corespondenți, provenite exclusiv din arealul etnocultural nord-estic al României interbelice. Răspunsurile cuprind date etnografice prețioase referitoare la calendarul popular, la sărbătorile religioase sau băbești, la obiceiurile legate de ele, respectiv, informația nudă adunată pe baza chestionarelor II. Obiceiuri de vară, IV. Obiceiuri de primăvară, VII. Calendarul poporului pe lunile octombrie-decembrie. Am inclus în acest volum și răspunsurile la chestionarul neinseriat: Șezătoarea și literatura ei, perceput de cei mai mulți corespondenți ca o anexă a chestionarelor IV și/sau VII, împreună cu care au și fost trimise, pe foi volante, răspunsurile la întrebările privitoare la șezători și clăci, manifestări comunitare legate efectiv de cele două mari posturi creștine de peste an. (din „Introducere”)
„The frontiers of the Roman Empire, over 5000 km long, stretch from the Atlantic coast of Scotland, along the Rhine and the Danube, also enclose the Banat region and Transylvania, then going down along the Oriental Carpathians to the Black Sea; from the southern coast of the Black Sea they continue towards the Near East until the Red Sea; then, in North Africa, they line the edge of the Sahara desert until the Atlantic coast of Morocco. Over this entire area, visible traces of fortifications, roads and settlements are still preserved, but numerous monuments still lay hidden underneath the earth. Despite the fact that the Roman frontiers crossed regions with different relief and climate, they constitute a whole in that they were designed to protect Roman territories. The research of these monuments and the preservation policy regarding them was and is unequal in the various presentday states on whose territory traces of the Roman frontier are to be found. Consequently, in the ‘80s of the 20th century, the idea of globally protecting the Roman frontiers, viewed as a unitary monument, was met. In 1987, Hadrian’s Wall in United Kingdom was declared a UNESCO monument. It was followed in 2005 by the German-Raetian sector, on which occasion the UNESCO committee decided to set up the ‘Frontiers of the Roman Empire’ site. (...)
This project through its complexity generated an interdisciplinary approach of the proposed subject stimulating such future attempts in the archaeological research field. By using the latest technical methods of non-destructive investigation the project did not damage the stratigraphy of the archaeological site obtaining instead a high amount of data otherwise time consuming judging from the archaeological excavations perspective contributing also to the preservation of the cultural heritage.” - Introduction