„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte. În lunga sa gestație am beneficiat de multă generozitate și le sunt astfel îndatorat multora.” din Mulțumiri

„Traducerea acestei cărţi reprezintă o premiera în peisajul academic românesc. Este prima carte de istoria mediului care apare în limba română. Mai mult, cartea este prima dintr-o serie, pe care mi-o doresc cât mai consistentă, care va cuprinde traduceri din autori deveniţi clasici în analiza relaţiilor lui homo sapiens cu natura.

Dar ce este istoria mediului și de ce avem nevoie de o astfel de direcţie de cercetare în era revoluţiei digitale? De ce ar trebui cititorul, oricare cititor și nu doar expertul academic, să fie interesat de acest subiect? La ce bun o privire asupra secolelor trecute și asupra unor zone depărtate de România când prezentul ne scutură zdravăn și ne urlă în faţă despre lipsa unui viitor? Este într-adevăr homo sapiens pe marginea abisului după milenii de evoluţie, după ce încetul cu încetul (își) face planeta nelocuibilă? Prin publicarea acestei serii de carte încercăm să sugerăm răspunsuri la toate aceste întrebări care depășesc îngustul interes academic.” din Prefaţă

SOMMAIRE

Axes de réflexion

Jean-Michel Devésa, Le Texte, l’image et la physique du temps réel : l’hypothèse du livre augmenté
Claire Olivier, CLIQUER : vers le livre augmenté de Jean-Philippe Toussaint
« Le Cinéma, c’est de l’idéogramme ».
Entretien de Catherine Breillat avec Jean-Michel Devésa

Déjouer la déficience : Hybridation, transfert et métaphorisation

Sándor Albert, « Apprenez l’allemand…! » En quelle mesure la langue détermine-t-elle nos pensées – et inversement ?
Timéa Gyimesi, De l’image trahie à l’image ravie et au-delà… Duras et ses images de « derrière les yeux »
Éloïse Delsart, L’Identité signée à même la chair, une lecture de Circonfession de Jacques Derrida
Zeineb Guessoum Boucetta, La Dérivation du langage : transformation et imitation

Écriture, critique et interprétation : quête de vérité ou perpétuelle interrogation ?

Sandrine Cherat, Truismes de Marie Darrieussecq : (Dé)formation des images, (D)ef(f)icience du langage
Louis Bertin, Tragédies africaines postcoloniales et poétique de la défaillance Amougou des mots
Virginie Darriet-Féréol, La Saison de l’ombre de Léonora Miano, une enquête autour de la mémoire de la capture
Julie Beslay, L’Espace théâtral de Wajdi Mouawad pour suppléer la défaillance des langues
Monica Alina Toma, Modalités de franchissement des limites de la pensée conceptuelle dans le théâtre de Samuel Beckett
Gabriella Bandura, La déficience de l’écriture chez Éric Chevillard et Anne Garréta : enjeux cognitifs
Cécile Kovacshazy, La Rose d’Otto Tolnai ou des âmes mortes de quelques escargots abandonnés en temps de guerre
Judit Karácsonyi, Novellisation contemporaine : une littérature qui émerge de l’image.
Supplément à la vie de Barbara Loden de Nathalie Léger

Les Images et les textes : Impermanence, individuation et indicible

Philippe Gaildraud, Marc Sabathier-Lévêque ou l’écriture étoilée
Nelly Sanchez, Ève n’est pas Lilith
Alexandra Noemina Răduț, Paul Klee: le signe, la limite ou le tableau organique
Cristian Paşcalău, Double-Crossing Images: Intentionality and Representation in the Work of M. C. Escher
Andreea Bugiac, « J’aurais voulu parler sans images, simplement… ». Le rejet des images poétiques dans la poésie française contemporaine
Mercedes Montoro Araque, Trahison des images ou épiphanie de l’inaperçu? L’imaginaire chez Sylvie Germain
Ricard Ripoll, Gabriel Osmonde, les images et les mots de l’Alternaissance
Lori Saint-Martin, De l’intraduisible en traduction littéraire : expérience et réflexion

Les Antiutopies : effet, déficience, trahison des utopies

Radu Toderici, L’utopie contre la nature humaine : les origines d’un argument
Simina Rațiu, The Betrayal of Utopias
Marius Conkan, Betraying Reality: Defamiliarization’s Effect on Fantasy Worlds
Olga Ştefan, Simulacra and Phantasms in Wunderkammern: Collections as Sites of Utopia
Corin Braga, Réversion des races et réduction à l’absurde. Paraboles antiutopiques animalières

Book Reviews

„Prin această traducere aducem un omagiu tuturor colegilor români; această carte publicată în limba română este în același timp o mare onoare și o mare bucurie pentru autorul ei, care mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă apariția aceastei lucrări, iar traducătorul Cosmin Mihail Coatu merită sincere mulțumiri. (...)

Studiul armatei romane cuprinde două părți care nu pot fi separate: armata romană a fost o instituție și în același timp un instrument de război. Predecesorii noștri din secolul al XX-lea nu au văzut decât primul aspect; cu siguranță este un aspect indispensabil, dar la fel de important este și al doilea aspect despre care trebuie să vorbim. Căci fina­litatea, rațiunea de a fi a unei armate este războiul și ținta soldatului este victoria, lucru pe care îl amintește Charles Ardant du Picq.” (din „Prefață”)