„Ingineria reprezintă activitatea de aplicare a cunoștinţelor științelor matematice, fizice, chimice, etc. dobândite prin studiu, experiență și practică pentru dezvoltarea de modalități de utilizare în mod economic a materialelor și forțelor naturii în beneficiul omenirii. Cei care realizează această activitate se numesc ingineri. Ca urmare putem spune că inginerii sunt acea comunitate profesională care creează soluții care să servească bunăstării omenirii și nevoilor societății. Pentru realizarea acestei sarcini de creaţie inginerii au nevoie de cunoştinţe care sunt dobândite în cadrul şcolilor cu profil tehnic.”( din Cuvânt Înainte)

„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte. În lunga sa gestație am beneficiat de multă generozitate și le sunt astfel îndatorat multora.” din Mulțumiri

„Traducerea acestei cărţi reprezintă o premiera în peisajul academic românesc. Este prima carte de istoria mediului care apare în limba română. Mai mult, cartea este prima dintr-o serie, pe care mi-o doresc cât mai consistentă, care va cuprinde traduceri din autori deveniţi clasici în analiza relaţiilor lui homo sapiens cu natura.

Dar ce este istoria mediului și de ce avem nevoie de o astfel de direcţie de cercetare în era revoluţiei digitale? De ce ar trebui cititorul, oricare cititor și nu doar expertul academic, să fie interesat de acest subiect? La ce bun o privire asupra secolelor trecute și asupra unor zone depărtate de România când prezentul ne scutură zdravăn și ne urlă în faţă despre lipsa unui viitor? Este într-adevăr homo sapiens pe marginea abisului după milenii de evoluţie, după ce încetul cu încetul (își) face planeta nelocuibilă? Prin publicarea acestei serii de carte încercăm să sugerăm răspunsuri la toate aceste întrebări care depășesc îngustul interes academic.” din Prefaţă

CONTENTS


Vorwort

Ondřej CHVOJKA
Chronologie und Kulturen der südböhmischen Bronzezeit und ihre Parallelisierung zu den Donaugebieten und Karpatenbecken

Viktória KISS–Szilvia FÁBIÁN–Tamás HAJDU–Kitti KÖHLER–Gabriella KULCSÁR–István MAJOR–Géza SZABÓ
Contributions to the Relative and Absolute Chronology of the Early and Middle Bronze Age in Western Hungary Based on Radiocarbon Dating of Human Bones

Marija LJUŠTINA–Katarina DMITROVIĆ
Core vs. Periphery: Some Stratigraphical and Chronological Remarks on the Vatin Culture in Banat and Western Serbia

Katarina DMITROVIĆ–Marija LJUŠTINA
Metal Finds as Indicators of Relations Between the Middle Bronze Age Cultures on Western and Northern Serbia

Florin GOGÂLTAN
The Early and Middle Bronze Age Chronology on the Eastern Frontier of the Carpathian Basin. Revisited after 15 Years

József PUSKÁS
Contact Zone: Middle Bronze Age Cultural Connections in the Valley of the Black River (Covasna County, Romania)

Neculai BOLOHAN–Alexandru GAFINCU–Iulian STOLERIU
Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model

Horia CIUGUDEAN–Colin P. QUINN
The End of the Wietenberg Culture in the Light of new 14C Dates and its Chronological Relation Towards the Noua Culture

Rita E. NÉMETH
The Middle Bronze Age “Mass Grave” from Voivodeni–La Şcoală. A Chronological Approach

Tibor-Tamás DARÓCZI–Adrian URSUŢIU
Contextualising Decorations. A Study of Placement and Context of Ornaments on Bronze Age Ceramics from the Lower Feneş Valley

Gábor ILON
Zeitstellung der Urnenfelderkultur (1350/1300–750/700 BC) in West-Transdanubien. Ein Versuch mittels Typochronologie und Radiokarbondaten

Attila László
Über die Chronologie des kulturellen Wechsels zwischen der Noua-Coslogeni Kultur und der Nachfolger- Kulturen mit kannelierter und mit ritz- und stempelverzierter Keramik in den innen- und aussenkarpatischen Gebieten. Einige Lehren der Radiokarbondatierungen

János Gábor TARBAY
The Reanalysis of the Eponymous Hoard from Gyermely-Szomor and the HaA2 Period in the Territory of Hungary

Tiberius BADER
Zur Chronologie Der Lanzenspitzen im Karpaten-Donau-Raum

Abbreviations

Contents


Preface

Klára P. FISCHL–Viktória KISS– Gabriella KULCSÁR
Specialised Households in the Carpathian Basin during the Early and Middle Bronze Age

Aleksandar KAPURAN–Aleksandar BULATOVIĆ
Bird Images on Serbian Bronze Age Ceramics

Neculai BOLOHAN
On Clay and Pots in the Middle Bronze Age. A Case Study from Siliştea–Pe Cetățuie, Neamț County

T. Gabriella NÉMETH
Angaben zum spätbronzezeitlichen Salzverkehr

Daria Ložnjak DIZDAR
A Middle Bronze Age Metallurgical Workshop in Vinkovici

Gábor SÁNTA
Metal Analysis of Koszider and Tumulus Culture Bronzes: Contents, Similarities and the Question of Source Area

Wolfgang DAVID
Eine mit Spiralhakenranken verzierte altbronzezeitliche Nackenkammaxt siebenbürgischen Typs aus Südwestböhmen. Wo wurden die Schaftlochäxte vom Typ Apa–Nehoiu hergestellt?

Bianka NESSEL
The ‘Absence’ of Smiths and Founders – Why Tools are Rare in Bronze Age Burials

Mario GAVRANOVIĆ
Urnenfelderzeitliche Gussformen aus dem Westlichen Balkan

Zoltán CZAJLIK
Lokaler, regionaler oder Fernhandel? Probleme der spätbronzezeitlichen Metallversorgung am Velem–St. Veit Berg (Westungarn)

Gábor ILON
Das II. Buckelpaar des Goldschatzes von St. Veit bei Velem

Oliver DIETRICH–Laura DIETRICH
Tüllenhämmer als funktionale Bestandteile von Depotfunden des Karpatenbeckens. Das Beispiel Şpălnaca II

Liviu MARTA
New Data on the Practice of Metallurgy in the Upper Tisza Basin in the Late Bronze Age

Carol KACSÓ
Beiträge zur Kenntnis des bronzezeitlichen Metallhandwerks in der Maramuresch

Botond REZI
Reconstructing a Bronze Smith’s Toolkit. Special Remarks Regarding the Decoration of the Bronze Belts from Band

Attila LÁSZLÓ
Über die Verbreitung der Bronzenen Streitäxte mit Nackenscheibe in den aussenkarpatischen Gebieten Eine neue in der Moldau entdeckte Nackenscheibenaxt

Tobias MÖRTZ
Hauptsache. Argumente für eine eigenständige Entwicklung der Kammhelme in Mitteleuropa

Marianne MÖDLINGER
Bronze Age Metal Defensive Armour in Eastern Europe: Status Symbol and Symbolic Weapons only? Indications for the Usage as Weapons

Géza SZABÓ
What Archaeometallurgy Tells Us about the Changes of Bronze Craftwork in the Carpathian Basin at the Transition of the Bronze Age into Iron Age

Frank TROMMER–Tiberius BADER
Lanzenspitzenherstellung

Abbreviations

„Primele trei veacuri din existenţa Bisericii Creştine reprezintă perioada în care numărul credincioşilor a crescut exponenţial, iar răspândirea geografică a Bisericii lui Hristos, fără precedent. În contextul unor condiţii socio-politice mai mult decât potrivnice în care Biserica a activat, afirmaţia că perioada preniceeană a reprezentat perioada de aur a Creştinismului este legitimă.

Unii istorici şi teologi creştini s-au întrebat, pe bună dreptate, care să fi fost secretul unui asemenea succes misionar, frământare pe care o împărtăşim şi noi.

Inevitabil, aproape de fiecare dată, răspunsul face referire la misiune. Pe marginea acestei teme s-au scris foarte multe studii, articole şi cărţi de-a lungul secolelor. Astfel, s-au formulat diferite explicaţii şi argumentări cu referire la misiunea Bisericii primare sau preniceene.

Opiniile diferite, precum şi percepţiile referitoare la misiunea Bisericii primare sunt de înţeles datorită scopurilor cu care s-a pornit în studiul respectiv şi nu pot fi puse pe seama diferitelor surse şi metodologii de cercetare.

Cei mai mulţi teologi au fost motivaţi de o revitalizare a misiunii Bisericii contemporane lor, prin raportare la misiunea Bisericii Primare, dorindu-se o înnoire prin propria-i misiune în acea contemporaneitate.

Pare imposibilă evaluarea misiunii Bisericii primare fără a ne gândi la întrebarea ce este de făcut pentru a împlini cu acelaşi succes misionar vocaţia Bisericii în contemporaneitatea noastră?

Chiar dacă există multe cercetări şi abordări ample sau mai puţin ample din punct de vedere teologic asupra misiunii în înţeles creştin ortodox, un studiu sistematic despre o paradigmă misionară preniceeană încă nu este realizat.” (din „Introducere”)

Istoria bisericească şi, mai ales, istoria Bisericii Române Unite cu Roma, Greco‑Catolice, a constituit un domeniu marginalizat în perioada comunistă (excepţie fac unele centre ale exilului românesc ca München, Paris, Madrid etc.). De aceea, după 1989 s-au impus ca absolut necesare demersuri de recuperare a acestui teritoriu al cunoaşterii. Biserica românească din Transilvania, începând cu secolul al XVI‑lea şi, apoi, Biserica Română Unită, începând cu secolele XVII–XVIII, a beneficiat de un constant şi generos interes din partea unui număr consistent de istorici din cadrul centrelor universitare Cluj-Napoca, Alba Iulia, Târgu Mureş, Bucureşti (Facultăţile de Istorie). Astfel, prin studiile şi publicaţiile apărute în ţară şi străinătate s-a creionat, în bună parte, profilul de instituţie divino‑umană a bisericii. Studiile dedicate ierarhilor care păstoreau biserica sau instituţiilor care o compuneau, analiza vieţii religioase ce o anima, surprinderea raporturilor, pe toate planurile, cu societatea timpului reprezintă o parte din piesele care îi recompun imaginea în încercarea firească de a i‑o restitui pe deplin.

Aflată în comuniune ierarhică şi de credinţă cu Scaunul Romei, egală participantă la tezaurul ritual constantinopolitan cu Biserica Ortodoxă transilvăneană, vieţuitoare într‑o determinată structură statală şi de guvernare, Biserica Română Unită nu poate să nu ţină seama de toate aceste organisme colective în conturarea profilului ei. Astfel, se impune descrierea organizării Bisericii, a structurii instituţionale a acesteia: părţile componente şi raţiunea lor de a fi, relaţiile ce se stabilesc între ele, atât din perspectivă ierarhică, cât şi comunitară. Existând în lume, toate aceste instituţii au cunoscut mai multe transformări datorate schimbărilor sociale, intelectuale, politice şi culturale. În multe situaţii dinamica vieţii de credinţă a dus la apariţia unor instituţii noi, oarecum străine de spiritul locului, ce urmau a rezolva probleme foarte concrete şi a răspunde unor provocări privitoare la propovăduirea Evangheliei. (din Introducere)