„Evenimentele trezesc emoții și reverberează în istoria locală, însă, cu timpul se estompează și rămân în memoria noastră ca «o amprentă lăsată de un loc sau de un personaj». Ceea ce încă întâlnim în amintiri, ceea ce se întrezărește în amprenta lăsată de evenimente, ceea ce întâlnim în cioburi și frânturi sunt parte a unui întreg, o istorie locală ca parte a unei istorii mai ample, la rândul ei o parte a istoriei universale. Nici o frântură de adevăr nu trebuie uitată, istoria, cu bune și rele, trebuie redată în mod obiectiv pentru că «nimic nu e chiar întâmplător» sau lipsit de semnificație, iar posteritatea trebuie să cunoască adevărul. Arhivele, memoriile, amprentele evenimentelor sunt «o istorie în fărâme sau din fărâme», devenite materie primă a cercetătorului chemat să restituie întregul.

Este ceea ce Corina Teodor ne oferă prin lucrarea de față: O istorie din fărâme: protopopiatul greco-catolic al Mureșului la începutul secolului XX. Dincolo de rigoarea cercetării și de aparatul critic aferent, această carte este transpusă într-o manieră dinamică, ne oferă scenariul unui tablou în mișcare care ne introduce în atmosfera începutului de secol XX, așa cum aceasta se întruchipează în «aerul domol ardelean». Dacă memoria selectivă a posterității reține numai marile evenimente, aceste «fărâme de istorie» ne coboară în intimitatea protagoniștilor istoriei timpului respectiv, ne prezintă oameni cu speranțe și deziluzii, dedicați idealurilor pe care caută să le promoveze în ciuda dificultăților, descoperim oamenii, eroii care au clădit istoria, azi anonimi pentru marea majoritate. Istoria protopopiatului greco-catolic de Târgu Mureș la început de secol XX reînvie memoria protopopului Dionisie Decei, a parohului George Târnăvean și a altor preoți dedicați muncii de păstorire a comunităților de credincioși și apostolatului. Adevărul revelează lumea reală, cu luminile și umbrele ei inerente, cititorul descoperind de multe ori «istorii» și trăsături de caracter pe care le regăsim constant în istoria lumii și în trecutul Bisericii“. (Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, în Cuvânt înainte)

„O serie de lucrări recente privind istoria Europei de Est au căutat să recupereze agendele şi acţiunile comunităţilor sau ale persoanelor care s-au opus sau au respins tendinţele naţionalizării în perioada de dinainte de primul război mondial. Reinterpretarea istoriei habsburgice datorată lui Pieter Judson este, probabil, cea mai ambiţioasă încercare de a arăta cum un imperiu est-european a rezistat mult mai bine în faţa naţionalismului decât s-a crezut în general1. Cazul Imperiului rus pare mai puţin ambiguu în această privinţă, în special în ultimele decenii ale domniei Romanovilor, când proiectele şi încercările de naţionalizare pe scară largă au fost articulate şi realizate atât de demnitarii imperiali, cât şi de activiştii naţionalişti, în special în anumite regiuni din cadrul periferiilor occidentale ale imperiului2, locuite de o populaţie slavă de est (ucraineni şi bieloruşi) şi puternic contestate de proiectele naţionale rus şi polonez3. Statul Romanovilor a prezentat trăsături incontestabile ale unui „imperiu naţionalizant”, care „a produs spaţii de luptă şi concurenţă între naţionalismul rus şi proiectele alternative de consolidare naţională la periferiile imperiale”4. Cu toate acestea, nu toate provinciile ruseşti au fost afectate în aceeaşi măsură de această tendinţă crescândă spre mobilizare etnică. Basarabia a fost extrem de lentă în a reacţiona la diversele încercări de implicare a populaţiei sale predominant ţărăneşti în proiectele concurente de construire a naţiunii. Discursurile externe generate de Imperiul rus şi de proiectul de construire a naţiunii române au dat naştere unei concurenţe simbolice foarte active, care s-a manifestat în sfera politică şi ideologică, dar nu a avut vreun impact sesizabil asupra locuitorilor din regiune.” (din Introducere)

„Semințele acestei cărți au fost plantate pentru prima oară în terenul fertil de la Berkeley. Ele au fost apoi acoperite de mâlul extrem de bogat și copleșitor al arhivelor din Istanbul și Cairo, care au oferit nutrienții necesari răsăririi primilor vlăstari. Apele dătătoare de viață ale universității Stanford au ajutat aceste mlădițe să crească, iar soarele și energia de la universitatea Yale au dus la apariția roadelor. Din fericire, în natură trecerea de la semințe la rod este mult mai scurtă decât drumul parcurs de această carte. În lunga sa gestație am beneficiat de multă generozitate și le sunt astfel îndatorat multora.” din Mulțumiri

„Traducerea acestei cărţi reprezintă o premiera în peisajul academic românesc. Este prima carte de istoria mediului care apare în limba română. Mai mult, cartea este prima dintr-o serie, pe care mi-o doresc cât mai consistentă, care va cuprinde traduceri din autori deveniţi clasici în analiza relaţiilor lui homo sapiens cu natura.

Dar ce este istoria mediului și de ce avem nevoie de o astfel de direcţie de cercetare în era revoluţiei digitale? De ce ar trebui cititorul, oricare cititor și nu doar expertul academic, să fie interesat de acest subiect? La ce bun o privire asupra secolelor trecute și asupra unor zone depărtate de România când prezentul ne scutură zdravăn și ne urlă în faţă despre lipsa unui viitor? Este într-adevăr homo sapiens pe marginea abisului după milenii de evoluţie, după ce încetul cu încetul (își) face planeta nelocuibilă? Prin publicarea acestei serii de carte încercăm să sugerăm răspunsuri la toate aceste întrebări care depășesc îngustul interes academic.” din Prefaţă

CONTENTS


Vorwort

Ondřej CHVOJKA
Chronologie und Kulturen der südböhmischen Bronzezeit und ihre Parallelisierung zu den Donaugebieten und Karpatenbecken

Viktória KISS–Szilvia FÁBIÁN–Tamás HAJDU–Kitti KÖHLER–Gabriella KULCSÁR–István MAJOR–Géza SZABÓ
Contributions to the Relative and Absolute Chronology of the Early and Middle Bronze Age in Western Hungary Based on Radiocarbon Dating of Human Bones

Marija LJUŠTINA–Katarina DMITROVIĆ
Core vs. Periphery: Some Stratigraphical and Chronological Remarks on the Vatin Culture in Banat and Western Serbia

Katarina DMITROVIĆ–Marija LJUŠTINA
Metal Finds as Indicators of Relations Between the Middle Bronze Age Cultures on Western and Northern Serbia

Florin GOGÂLTAN
The Early and Middle Bronze Age Chronology on the Eastern Frontier of the Carpathian Basin. Revisited after 15 Years

József PUSKÁS
Contact Zone: Middle Bronze Age Cultural Connections in the Valley of the Black River (Covasna County, Romania)

Neculai BOLOHAN–Alexandru GAFINCU–Iulian STOLERIU
Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model

Horia CIUGUDEAN–Colin P. QUINN
The End of the Wietenberg Culture in the Light of new 14C Dates and its Chronological Relation Towards the Noua Culture

Rita E. NÉMETH
The Middle Bronze Age “Mass Grave” from Voivodeni–La Şcoală. A Chronological Approach

Tibor-Tamás DARÓCZI–Adrian URSUŢIU
Contextualising Decorations. A Study of Placement and Context of Ornaments on Bronze Age Ceramics from the Lower Feneş Valley

Gábor ILON
Zeitstellung der Urnenfelderkultur (1350/1300–750/700 BC) in West-Transdanubien. Ein Versuch mittels Typochronologie und Radiokarbondaten

Attila László
Über die Chronologie des kulturellen Wechsels zwischen der Noua-Coslogeni Kultur und der Nachfolger- Kulturen mit kannelierter und mit ritz- und stempelverzierter Keramik in den innen- und aussenkarpatischen Gebieten. Einige Lehren der Radiokarbondatierungen

János Gábor TARBAY
The Reanalysis of the Eponymous Hoard from Gyermely-Szomor and the HaA2 Period in the Territory of Hungary

Tiberius BADER
Zur Chronologie Der Lanzenspitzen im Karpaten-Donau-Raum

Abbreviations

Contents


Preface

Klára P. FISCHL–Viktória KISS– Gabriella KULCSÁR
Specialised Households in the Carpathian Basin during the Early and Middle Bronze Age

Aleksandar KAPURAN–Aleksandar BULATOVIĆ
Bird Images on Serbian Bronze Age Ceramics

Neculai BOLOHAN
On Clay and Pots in the Middle Bronze Age. A Case Study from Siliştea–Pe Cetățuie, Neamț County

T. Gabriella NÉMETH
Angaben zum spätbronzezeitlichen Salzverkehr

Daria Ložnjak DIZDAR
A Middle Bronze Age Metallurgical Workshop in Vinkovici

Gábor SÁNTA
Metal Analysis of Koszider and Tumulus Culture Bronzes: Contents, Similarities and the Question of Source Area

Wolfgang DAVID
Eine mit Spiralhakenranken verzierte altbronzezeitliche Nackenkammaxt siebenbürgischen Typs aus Südwestböhmen. Wo wurden die Schaftlochäxte vom Typ Apa–Nehoiu hergestellt?

Bianka NESSEL
The ‘Absence’ of Smiths and Founders – Why Tools are Rare in Bronze Age Burials

Mario GAVRANOVIĆ
Urnenfelderzeitliche Gussformen aus dem Westlichen Balkan

Zoltán CZAJLIK
Lokaler, regionaler oder Fernhandel? Probleme der spätbronzezeitlichen Metallversorgung am Velem–St. Veit Berg (Westungarn)

Gábor ILON
Das II. Buckelpaar des Goldschatzes von St. Veit bei Velem

Oliver DIETRICH–Laura DIETRICH
Tüllenhämmer als funktionale Bestandteile von Depotfunden des Karpatenbeckens. Das Beispiel Şpălnaca II

Liviu MARTA
New Data on the Practice of Metallurgy in the Upper Tisza Basin in the Late Bronze Age

Carol KACSÓ
Beiträge zur Kenntnis des bronzezeitlichen Metallhandwerks in der Maramuresch

Botond REZI
Reconstructing a Bronze Smith’s Toolkit. Special Remarks Regarding the Decoration of the Bronze Belts from Band

Attila LÁSZLÓ
Über die Verbreitung der Bronzenen Streitäxte mit Nackenscheibe in den aussenkarpatischen Gebieten Eine neue in der Moldau entdeckte Nackenscheibenaxt

Tobias MÖRTZ
Hauptsache. Argumente für eine eigenständige Entwicklung der Kammhelme in Mitteleuropa

Marianne MÖDLINGER
Bronze Age Metal Defensive Armour in Eastern Europe: Status Symbol and Symbolic Weapons only? Indications for the Usage as Weapons

Géza SZABÓ
What Archaeometallurgy Tells Us about the Changes of Bronze Craftwork in the Carpathian Basin at the Transition of the Bronze Age into Iron Age

Frank TROMMER–Tiberius BADER
Lanzenspitzenherstellung

Abbreviations

„Cartea oferită cititorilor de Alexandru Nicolaescu dorește să‑l introducă pe cititor într‑o lume ascunsă în paginile revistei Transilvania care aducea informaţii instructive, educative, dar și cele despre mișcările culturale din Transilvania, din provinciile românești, uneori și din Europa. Descoperind această lume, autorul a desprins din ea ceea ce redactorii revistei – cu intenţie sau fără – au transmis publicului doritor dintr‑un domeniu de nișă – bibliologie, care s‑a arătat a fi de o mare bogăţie a materialului. Investigat la un secol și jumătate, conţinutul cărţii de faţă prezintă într‑o formă „pas cu pas” tot ceea ce reprezintă tema cărţii în preocupările înaintașilor

Apariţia revistei Transilvania se află în strânsă legătură cu primii ani de funcţionare a Asociaţiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, supranumită în istoriografia românească Astra, revista devenind organul său oficial. În Transilvania multietnică sașii se întruneau într‑o asociaţie proprie – Verein für Siebenbürgische Landeskunde – cu publicaţia periodică Vereinsarchiv și Korrespondenzblatt, iar intelectualitatea maghiară își avea societatea Erdélyi Múzeum cu un periodic propriu cu același nume. Cu o destul de mare întârziere faţă de presa europeană și chiar și cea românească, revista Transilvania va ocupa destul de repede după apariţie un loc în universul cultural al Transilvaniei. Evoluţia și conţinutul revistei, ca și longevitatea sa i‑au rezervat acesteia un loc stabil pe scena culturală românească de la apariţie până în zilele noastre. Temele abordate și autorii lor sunt nelipsiţi din Bibliografia publicaţiilor periodice românești, iar oferta online a revistei de pe site‑ul Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj‑Napoca vine în ajutorul cercetătorilor.” (din „Cuvânt înainte”)