„Evenimentele trezesc emoții și reverberează în istoria locală, însă, cu timpul se estompează și rămân în memoria noastră ca «o amprentă lăsată de un loc sau de un personaj». Ceea ce încă întâlnim în amintiri, ceea ce se întrezărește în amprenta lăsată de evenimente, ceea ce întâlnim în cioburi și frânturi sunt parte a unui întreg, o istorie locală ca parte a unei istorii mai ample, la rândul ei o parte a istoriei universale. Nici o frântură de adevăr nu trebuie uitată, istoria, cu bune și rele, trebuie redată în mod obiectiv pentru că «nimic nu e chiar întâmplător» sau lipsit de semnificație, iar posteritatea trebuie să cunoască adevărul. Arhivele, memoriile, amprentele evenimentelor sunt «o istorie în fărâme sau din fărâme», devenite materie primă a cercetătorului chemat să restituie întregul.

Este ceea ce Corina Teodor ne oferă prin lucrarea de față: O istorie din fărâme: protopopiatul greco-catolic al Mureșului la începutul secolului XX. Dincolo de rigoarea cercetării și de aparatul critic aferent, această carte este transpusă într-o manieră dinamică, ne oferă scenariul unui tablou în mișcare care ne introduce în atmosfera începutului de secol XX, așa cum aceasta se întruchipează în «aerul domol ardelean». Dacă memoria selectivă a posterității reține numai marile evenimente, aceste «fărâme de istorie» ne coboară în intimitatea protagoniștilor istoriei timpului respectiv, ne prezintă oameni cu speranțe și deziluzii, dedicați idealurilor pe care caută să le promoveze în ciuda dificultăților, descoperim oamenii, eroii care au clădit istoria, azi anonimi pentru marea majoritate. Istoria protopopiatului greco-catolic de Târgu Mureș la început de secol XX reînvie memoria protopopului Dionisie Decei, a parohului George Târnăvean și a altor preoți dedicați muncii de păstorire a comunităților de credincioși și apostolatului. Adevărul revelează lumea reală, cu luminile și umbrele ei inerente, cititorul descoperind de multe ori «istorii» și trăsături de caracter pe care le regăsim constant în istoria lumii și în trecutul Bisericii“. (Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, în Cuvânt înainte)

 

CONTENTS


Vorwort

Ondřej CHVOJKA
Chronologie und Kulturen der südböhmischen Bronzezeit und ihre Parallelisierung zu den Donaugebieten und Karpatenbecken

Viktória KISS–Szilvia FÁBIÁN–Tamás HAJDU–Kitti KÖHLER–Gabriella KULCSÁR–István MAJOR–Géza SZABÓ
Contributions to the Relative and Absolute Chronology of the Early and Middle Bronze Age in Western Hungary Based on Radiocarbon Dating of Human Bones

Marija LJUŠTINA–Katarina DMITROVIĆ
Core vs. Periphery: Some Stratigraphical and Chronological Remarks on the Vatin Culture in Banat and Western Serbia

Katarina DMITROVIĆ–Marija LJUŠTINA
Metal Finds as Indicators of Relations Between the Middle Bronze Age Cultures on Western and Northern Serbia

Florin GOGÂLTAN
The Early and Middle Bronze Age Chronology on the Eastern Frontier of the Carpathian Basin. Revisited after 15 Years

József PUSKÁS
Contact Zone: Middle Bronze Age Cultural Connections in the Valley of the Black River (Covasna County, Romania)

Neculai BOLOHAN–Alexandru GAFINCU–Iulian STOLERIU
Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model

Horia CIUGUDEAN–Colin P. QUINN
The End of the Wietenberg Culture in the Light of new 14C Dates and its Chronological Relation Towards the Noua Culture

Rita E. NÉMETH
The Middle Bronze Age “Mass Grave” from Voivodeni–La Şcoală. A Chronological Approach

Tibor-Tamás DARÓCZI–Adrian URSUŢIU
Contextualising Decorations. A Study of Placement and Context of Ornaments on Bronze Age Ceramics from the Lower Feneş Valley

Gábor ILON
Zeitstellung der Urnenfelderkultur (1350/1300–750/700 BC) in West-Transdanubien. Ein Versuch mittels Typochronologie und Radiokarbondaten

Attila László
Über die Chronologie des kulturellen Wechsels zwischen der Noua-Coslogeni Kultur und der Nachfolger- Kulturen mit kannelierter und mit ritz- und stempelverzierter Keramik in den innen- und aussenkarpatischen Gebieten. Einige Lehren der Radiokarbondatierungen

János Gábor TARBAY
The Reanalysis of the Eponymous Hoard from Gyermely-Szomor and the HaA2 Period in the Territory of Hungary

Tiberius BADER
Zur Chronologie Der Lanzenspitzen im Karpaten-Donau-Raum

Abbreviations

Contents


Preface

Klára P. FISCHL–Viktória KISS– Gabriella KULCSÁR
Specialised Households in the Carpathian Basin during the Early and Middle Bronze Age

Aleksandar KAPURAN–Aleksandar BULATOVIĆ
Bird Images on Serbian Bronze Age Ceramics

Neculai BOLOHAN
On Clay and Pots in the Middle Bronze Age. A Case Study from Siliştea–Pe Cetățuie, Neamț County

T. Gabriella NÉMETH
Angaben zum spätbronzezeitlichen Salzverkehr

Daria Ložnjak DIZDAR
A Middle Bronze Age Metallurgical Workshop in Vinkovici

Gábor SÁNTA
Metal Analysis of Koszider and Tumulus Culture Bronzes: Contents, Similarities and the Question of Source Area

Wolfgang DAVID
Eine mit Spiralhakenranken verzierte altbronzezeitliche Nackenkammaxt siebenbürgischen Typs aus Südwestböhmen. Wo wurden die Schaftlochäxte vom Typ Apa–Nehoiu hergestellt?

Bianka NESSEL
The ‘Absence’ of Smiths and Founders – Why Tools are Rare in Bronze Age Burials

Mario GAVRANOVIĆ
Urnenfelderzeitliche Gussformen aus dem Westlichen Balkan

Zoltán CZAJLIK
Lokaler, regionaler oder Fernhandel? Probleme der spätbronzezeitlichen Metallversorgung am Velem–St. Veit Berg (Westungarn)

Gábor ILON
Das II. Buckelpaar des Goldschatzes von St. Veit bei Velem

Oliver DIETRICH–Laura DIETRICH
Tüllenhämmer als funktionale Bestandteile von Depotfunden des Karpatenbeckens. Das Beispiel Şpălnaca II

Liviu MARTA
New Data on the Practice of Metallurgy in the Upper Tisza Basin in the Late Bronze Age

Carol KACSÓ
Beiträge zur Kenntnis des bronzezeitlichen Metallhandwerks in der Maramuresch

Botond REZI
Reconstructing a Bronze Smith’s Toolkit. Special Remarks Regarding the Decoration of the Bronze Belts from Band

Attila LÁSZLÓ
Über die Verbreitung der Bronzenen Streitäxte mit Nackenscheibe in den aussenkarpatischen Gebieten Eine neue in der Moldau entdeckte Nackenscheibenaxt

Tobias MÖRTZ
Hauptsache. Argumente für eine eigenständige Entwicklung der Kammhelme in Mitteleuropa

Marianne MÖDLINGER
Bronze Age Metal Defensive Armour in Eastern Europe: Status Symbol and Symbolic Weapons only? Indications for the Usage as Weapons

Géza SZABÓ
What Archaeometallurgy Tells Us about the Changes of Bronze Craftwork in the Carpathian Basin at the Transition of the Bronze Age into Iron Age

Frank TROMMER–Tiberius BADER
Lanzenspitzenherstellung

Abbreviations

„Această carte reprezintă o variantă a lucrării mele de doctorat, «Principia în castrele de legiune (sec. I-III p.Chr.)», susținută în 2008 la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca. Deoarece partea cea mai importantă tratează clădirea comandamentului de la Berzobis, cercetată de mine, titlul a fost modificat, fiind, astfel, scoasă în evidență noutatea cercetării arheologice de aici. Subiectul tezei mi-a fost propus de către acad. prof. univ. dr. Dumitru Protase în 2001, în contextul resuscitării interesului privind studierea sitului arheologic de epocă romană din Berzovia (jud. Caraș-Severin). În anul 1998, Muzeul Banatului Timișoara (actualmente Muzeul Național al Banatului – MNB), prin prof. dr. Florin Drașovean (director), și Muzeul Banatului Montan Reșița (prin director prof. dr. Dumitru Țeicu) au demarat un proiect de colaborare pentru cercetarea acestui castru de legiune din Banat. Florin Medeleț, cercetător atunci în cadrul Institutului Român de Tracologie – Filiala Banat, și-a asumat răspunderea științifică a șantierului arheologic, membri ai colectivului fiind Ovidiu Bozu (Muzeul Banatului Montan) și Al. Flutur (Muzeul Banatului Timișoara). Ultima campanie de săpături arheologice în principia de la Berzobis s-a desfășurat în 2005.” (din „Cuvânt-înainte”)

"This book is a version of my doctoral thesis, «The Principia in legionary fortresses (the 1st–3rd century AD», defended in 2008 with the Babeş-Bolyai University of Cluj-Napoca. Since the most important part discusses the headquarters buildings from Berzobis, which I investigated, the title was changed, thus highlighting the novelty of the research performed there. The subject of my thesis was suggested by Professor Academician Dumitru Protase in 2001 within the context of the revived interest for the study of the Roman date archaeological site of Berzovia (Caraș- Severin county). In 1998, the Museum of Banat in Timișoara (currently the National Museum of Banat – NMB), by Professor Florin Drașovean (manager), and the Museum of the Highland Banat in Reșița (manager: Professor Dumitru Țeicu) initiated a cooperation project for the research of this legionary fortress from the Banat. Florin Medeleț, then fellow with the Romanian Institute of Thracology – the Banat Branch, undertook the scientific responsibility of the archaeological excavation site, the team members including Ovidiu Bozu (Museum of the Highland Banat) and Al. Flutur (Museum of Banat in Timișoara). The last archaeological campaign carried out in the principia of Berzobis occurred in 2005." (Excerpt from the foreword)

„Arheologia este, prin diversitatea metodologică şi caracterul interdisciplinar, un domeniu fascinant, care furnizează în permanenţă date noi şi importante pentru cunoaşterea unor aspecte din istoria comunităţilor arhaice de pretutindeni. Însă, prin plurivalenţa întreprinderilor ştiinţifice, acest sector de activitate pare să se distingă din ce în ce mai bine de domeniul propriu-zis al istoriei. Cercetarea arheologică presupune, pe lângă săpătură propriu-zisă, o documentare temeinică pe baza literaturii de specialitate, dar și interacțiunea directă cu rezultatele cercetărilor colegilor de breaslă. Bineînțeles că publicarea roadelor acestor cercetări reprezintă scopul final pentru arheologi, dar dobândirea informației imediat ce ea poate fi furnizată într-o manieră ştiinţifică constituie o oportunitate deosebită. Acesta este scopul mărturisit al reuniunilor științifice organizate anual la Iași, de către Institutul de Arheologie al Academiei Române. Evenimentele respective sunt dedicate diseminării în premieră a celor mai noi rezultate ale cercetărilor arheologice de pe teritoriul României. De altfel, faptul că această sesiune are loc, constant, în luna octombrie, imediat după încheierea campaniilor de cercetare arheologică, reprezintă un argument în susținerea ideii de mai sus.” (din „Introducere”)

Deschidem în istoria Dobrogei veacurilor XV -XIX o temă nouă, mai puţin cunoscută, aceea a evoluţiei fortificaţiilor otomane. Analiza problematicii localizării cetăţilor şi fortificaţiilor realizate de otomani pe teritoriul Dobrogei ne-a permis, în ultimii ani, o amplă documentare, având ca principal obiectiv aprofundarea bibliografiei, cercetarea arheologică, studierea şi interpretarea izvoarelor istorice, incluzând şi surse cartografice. Astfel, prin proiectul Cartografia cetăţilor medievale dispărute, am valorificat într‑un întreg datele obţinute, pe parcursul mai multor decenii, în urma cercetărilor arheologice, a izvoarelor istorice descoperite recent şi a celor în care sunt descrise sau apar informaţii despre cetăţile şi fortificaţiile otomane din Dobrogea. Descoperirea unor planuri şi prospecte, aflate în arhivele de la Kiev şi Moscova, permite o analiză amplă a trecutului cetăţilor otomane situate de-a lungul frontierei dunărene, istoricii şi nu numai având acum la îndemână surse care arată, printre altele, mult mai clar evoluţia fortificaţiilor otomane de la Hârşova, Măcin, Isaccea, Tulcea, Babadag, Constanţa şi Mangalia. Pe parcursul derulării proiectului, am apelat la tehnicile moderne utilizate în cartografie, prin folosirea intensă a investigaţiilor non-invazive, care implică fotografii aeriene, prospecţiuni geomagnetice, georadar, rezistivitate electrică sau studiul imaginilor satelitare. (din „Introducere”)