Istoria Regimentului al II-lea român de graniţă, cu statul major la Năsăud (1763–1851), din cadrul structurilor militare imperiale austriece, este cunoscută, atât ca urmare a rolului avut în unele evenimente istorice care i-au definit existenţa, cât şi datorită studiilor şi scrierilor istoriografice, mai vechi sau de dată mai recentă. Mult mai puţine date au fost publicate despre Batalionul I Grăniceresc de Gardă (1933–1940) – destinat, inițial, pentru a fi cantonat în Năsăud, dar instalat efectiv în garnizoana Bistriţa – înfiinţat de regele Carol al II-lea, menit a fi continuatorul vechiului regiment năsăudean, şi care a avut ca areal geografic de recrutare locuitorii din fostele comune grănicereşti. Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să ofere cititorilor un corpus documentar privitor la acest batalion prin publicarea sau reluarea unor materiale scrise, provenite din mai multe surse: Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Arhivele Militare Piteşti, presa vremii, însemnări memorialistice etc. (Editorii)

-

 

SOMMAIRE

Laura T. Ilea, Repenser le politique à travers des imaginaires dispersés

Imaginaire spatial et réflexion politique/Spatial Imaginary and Political Reflection

Amaryll Chanady, The Spatial Imaginary and Literary Reflections on the Political
Nicolas Beauclair, Vecteurs identitaires des discours autochtones : affirmation dʼune ontologie politique
Simon Harel, La route et la loi du père (jusquʼà La route de Cormac McCarthy)
Yoshiro Sakamoto, Ştefan Baciu, Archipelagic Poet from Romania
Dana Bizuleanu, Exploring Diversity: The Literature of Migration
Silviu Lupaşcu, Le Sabre et la plume à écrire. Espaces politiques, spirituels, angéliques dans le système philosophique dʼIbn Khaldun

Éthique du commun et puissance/Ethics of the Commons and Power

Érik Bordeleau, Exercices dʼauto-virtualisation dans lʼélément anonyme de la pensée
Isabelle Galichon, Lʼinjonction à témoigner du « Parlement des invisibles » :Entre expression émancipatrice et représentation inachevée
Horea Poenar, Ethics of the Commons. Art and the Dislocation of the World
Hubert Gendron-Blais, Dimensions sonores du politique : recherche-création autour des sons des mouvements
Ion Copoeru, La voix et la honte. De la narration impossible à la possibilité narrative
Claudio Clivio, Emanuele Severino, Diego Fusaro et la critique de la Multitude
Francis Douville Vigeant, Pensée politique et pacifisme chez Stefan Zweig

Arts et politique/Art and Politics

Ruxandra Cesereanu, Andrei Codrescu – An Anarchetypal Writer
Laura T. Ilea, Lʼimaginaire est apolitique : Pierre ou les Taches solaires de Vlad Zografi
Călina Părău, Remembering Images: Cinema Thinking the Century
Cristina Eșianu Farcaș, Logiques de la jetabilité : Dépossession et voix off dans le documentaire dʼanimation Le voyage de M. Crulic
Nicoleta Popa Blanariu, A Transdisciplinary Deconstruction of Ideology. Gnostic Alchemic Imaginary, Dialectic Materialism and Atomic Physics in Vintilă Horiaʼs Novels

Utopies et hétérotopies /Utopia and Heterotopia

Corin Braga, Utopies féministes modernes et rêves de parthénogenèse
Marius Conkan, Heterotopias: Making and Remaking Imaginary Spaces
Radu Toderici, Les allusions à lʼutopie – que nous disent-elles sur lʼhistoire du genre utopique ?

Politique et mentalités /Politics and Mentalities

Ştefan Borbély, The Year 1968 in Romania and Two Literary Aftershocks
Adrian G. Matus, The Reception of the American Counterculture in Communist Romania (1960-1975). The Rebels with a Cause
Doru Pop, Patriarchal Discourses and Anti-Feminine Attitudes in Romanian Political and Media Cultures
Denis Fleurdorge, Les représentations du politique. De la symbolique du pouvoir au pouvoir de la symbolisation
Jean Libis, Les arbres et la forêt ou lʼâge dʼor des gauchismes français

Adagio: Thèses politiques/Political Theses

Călin Andrei Mihăilescu, Theses on Political Reimagination

Book Reviews

Țara Năsăudului este una dintre micro-regiunile României care s-a bucurat de o atenţie ştiinţifică aparte, nu doar din partea istoricilor, ci dinspre întregul spectru al ştiinţelor umaniste şi sociale. Bibliografiile istorice ale României au acumulat, volum de volum, numeroase titluri dedicate temei: fie cărţi, fie studii şi articole provenite atât din periodice ştiinţifice locale, cât şi din principalele reviste de istorie din centrele universitare sau din diverse volume de studii. Această valoroasă literatură ştiinţifică a devenit în timp tot mai amplă, solicitând cercetătorilor, şi mai ales cercetătorilor debutanţi, un efort consistent de documentare bibliografică.

Organizarea şi activitatea Regimentului 17 (2 românesc) de graniţă pe teritoriul năsăudean au legat acest spaţiu de ansamblul istoriei Monarhiei habsburgice într-un mod mai intim şi pe alocuri chiar mai spectaculos decât alte regiuni locuite de români. (din „Introducere”)

*

„Una dintre consecinţele benefice în plan istoric ale Marii Uniri de la 1918 o reprezintă stimularea înfiinţării de instituţii de învăţământ, cultură ș.a. în teritoriile unite cu Țara. Transilvania a fost printre provinciile în care au luat fiinţă cele mai multe instituţii românești, între cele mai însemnate situânduse Universitatea Daciei Superioare la Cluj în anul 1919. Centenarul aniversării întemeierii universităţii românești a prilejuit publicarea unui număr mare de monografii și sinteze de autor, sau prin colaborarea mai multor specialiști, care par să fi epuizat cam tot ceea ce se putea scrie despre Alma Mater Napocensis (geneză, înfiinţare, evoluţie în timp etc.). În ciuda acestei literaturi știinţifice bogate recente dar și din deceniile trecute (menţionăm doar lucrările monumentale redactate de Vasile Pușcaș și volumele coordinate de Ioan-Aurel Pop, Simion Simon, Ioan Bolovan sau Ovidiu Ghitta) au rămas cu siguranţă subiecte încă neexplorate ori ce își așteaptă reluarea interpretativă, precum și aducerea în circuitul știinţific a unor surse inedited privind istoria universităţii, însemnări, documente și fotografii care sunt probabil răspândite în diverse arhive publice și private din ţară și străinătate. Tocmai de aceea, recuperarea și editarea critică a unor asemenea documente rămâne un obiectiv actual pentru cercetătorii interesaţi de istoria universităţii din capitala (neoficială) a Transilvaniei.” - Ioan Bolovan