-

 

CONTENTS


Vorwort

Ondřej CHVOJKA
Chronologie und Kulturen der südböhmischen Bronzezeit und ihre Parallelisierung zu den Donaugebieten und Karpatenbecken

Viktória KISS–Szilvia FÁBIÁN–Tamás HAJDU–Kitti KÖHLER–Gabriella KULCSÁR–István MAJOR–Géza SZABÓ
Contributions to the Relative and Absolute Chronology of the Early and Middle Bronze Age in Western Hungary Based on Radiocarbon Dating of Human Bones

Marija LJUŠTINA–Katarina DMITROVIĆ
Core vs. Periphery: Some Stratigraphical and Chronological Remarks on the Vatin Culture in Banat and Western Serbia

Katarina DMITROVIĆ–Marija LJUŠTINA
Metal Finds as Indicators of Relations Between the Middle Bronze Age Cultures on Western and Northern Serbia

Florin GOGÂLTAN
The Early and Middle Bronze Age Chronology on the Eastern Frontier of the Carpathian Basin. Revisited after 15 Years

József PUSKÁS
Contact Zone: Middle Bronze Age Cultural Connections in the Valley of the Black River (Covasna County, Romania)

Neculai BOLOHAN–Alexandru GAFINCU–Iulian STOLERIU
Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model

Horia CIUGUDEAN–Colin P. QUINN
The End of the Wietenberg Culture in the Light of new 14C Dates and its Chronological Relation Towards the Noua Culture

Rita E. NÉMETH
The Middle Bronze Age “Mass Grave” from Voivodeni–La Şcoală. A Chronological Approach

Tibor-Tamás DARÓCZI–Adrian URSUŢIU
Contextualising Decorations. A Study of Placement and Context of Ornaments on Bronze Age Ceramics from the Lower Feneş Valley

Gábor ILON
Zeitstellung der Urnenfelderkultur (1350/1300–750/700 BC) in West-Transdanubien. Ein Versuch mittels Typochronologie und Radiokarbondaten

Attila László
Über die Chronologie des kulturellen Wechsels zwischen der Noua-Coslogeni Kultur und der Nachfolger- Kulturen mit kannelierter und mit ritz- und stempelverzierter Keramik in den innen- und aussenkarpatischen Gebieten. Einige Lehren der Radiokarbondatierungen

János Gábor TARBAY
The Reanalysis of the Eponymous Hoard from Gyermely-Szomor and the HaA2 Period in the Territory of Hungary

Tiberius BADER
Zur Chronologie Der Lanzenspitzen im Karpaten-Donau-Raum

Abbreviations

„A rămas destul de puţin cunoscută evoluţia locuirii medievale timpurii din partea românească a Banatului, cu presupuse schimbări intervenite în decursul vremii, alături de eventuale tendinţe și aspecte specifice. În lipsa altor surse la îndemână, fără îndoială că noi contribuţii sunt de așteptat din partea arheologiei. În ultimele trei decenii, rolul decisiv a revenit săpăturilor preventive, într-o măsură sau alta fiind investigate și în acest spaţiu noi situri, din păcate cu rezultate doar semnalate, cazul celor mai multe dintre ele. Cel de la Giarmata–Baraj a fost identificat în anul 2011 pe traseul Autostrăzii Timișoara–Lugoj, urmând la scurt timp cercetarea arheologică preventivă, susţinută de un colectiv al Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca.” (din „Cuvânt-înainte”)

„Lucrarea care vede acum lumina tiparului se apleacă asupra istoriei unei regiuni care este departe de a fi ocolit interesul specialiștilor datorită dimensiunilor multietnice, multiculturale și multiconfesionale care i-au îmbogățit istoria și i-au conferit un rol de punte de legătură între imperii, lumi și culturi Banatul. Punctul de pornire l-a constituit o valoroasă teză de doctorat Familii nobile din Banat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Heraldică și genealogie, susținută cu succes de autoare în cadrul Școlii Doctorale de Istorie a Universității din București. Ceea ce conferă o valoare deosebită lucrării, trebuie spus de la început, este introducerea în circuitul științific a unor informații inedite, descoperite de Patricia Manea în arhivele pe care le-a cercetat cu asiduitate, pornind în fapt de la un fond arhivistic uitat și neexplorat, provenind din arhiva veche a comitatului Caraș, păstrat pe vremuri la muzeul din Lugoj și ajuns apoi în depozitele arhivelor din Timișoara. Mergând pe urmele acestor arhive «călătoare», dispersate de-a lungul timpului și în condiții istorice uneori tragice, cum a fost și istoria Banatului, a fost recompus, pas cu pas, dosarul inițial. Aceeași complexitate culturală și etno-confesională a determinat-o pe autoare, în chip fericit și justificat credem noi, să abordeze istoria elitelor bănățene în mod global, nu pe considerente și preferințe etnice care ar fi creat o fragmentare artificială ce putea împiedica înțelegerea fenomenelor în adâncimea și în integralitatea lor.” Prof. emerit Antal Lukacs