„În paginile dicţionarului se regăsesc o seamă de termeni care desemnează şi atitudini. Sunt deopotrivă chestiuni benefice, cât şi neglijenţe ori rele practici. Fără includerea lor am da impresia că navigăm într o lume de relicve frumoase care aşteptau de multişor să fie mai sofisticat descrise ori descompuse doct la nivel de amănunte. Se vede însă uşor că ele reprezintă o realitate aglomerată şi vie, care nu mai deţine niciun fel de stavile legale ori profesionale. Ilustrarea termenilor s-a realizat deopotrivă textual, cât şi grafic, însă inegal. Unele detalii sunt atât de rare ori atât de puţin cunoscute, încât meritau studii aparte. Nu avem ce modalitate de rigoare să utilizăm în exemplificări, ele mereu sunt disproporţionate numeric. Selecţia imaginilor a fost fatalmente inegală, pe măsura subiectelor la care se alătură.” (din „Puţine explicaţii”)

„Lucrarea „Moartea și aspirația spre armonia universală” reprezintă un studiu monografic asupra riturilor funebre din localitățile Podgoriei Aradului, având ca structură de bază patru mari capitole, precedate de o binevenită Introducere şi urmate de Concluziile cercetării, cărora li se adaugă o impresionantă bibliografie, un glosar dialectal, lista informatorilor, respectiv câteva imagini relevante. Prezenta carte s‑a fundamentat pe o cunoaştere temeinică a imensei bibliografii etnologice privitoare la ritualurile de înmormântare, dar mai ales pe o cercetare de teren riguros şi profund fixată pe observaţia participativă, pe interviul semistructurat şi pe naraţiunile de viaţă, înregistrate cu reportofonul şi transcrise cu acribie. Ea reuşeşte să ne ofere un tablou concludent asupra bogăţiei şi diversităţii credinţelor, reprezentărilor şi riturilor legate de moarte şi de înmormântare, de Lumea de Apoi, de călătoria sufletului spre aceasta, dar şi asupra spaimelor individuale şi colective privitoare la strigoi, amănunţit şi cu profesionalitate descrise şi analizate de o cercetătoare formată şi stăpână pe tehnicile etnometodologice actuale, dar şi pe concepte şi noţiuni de bază în ritologie şi mitologie, în istoria ideilor şi credinţelor religioase, în studiul folcloristic al bocetelor şi formulelor rituale îndătinate.”

Lucrarea „Castrul auxiliar de la Buciumi” reprezintă monografia numismatică a unuia dintre cele mai cunoscute castre din Romania, cercetat sistematic între anii 1963–1976. Lucrarea este structurată pe trei capitole, care includ în conţinutul lor – privitor la problematica abordată – părţi precum: stadiul cercetărilor, contribuţii proprii, concluzii, catalogul descoperirilor, bibliografie, anexe (hărţi, figuri, tabele, grafice).
Capitolul I, Castrul auxiliar de la Buciumi – situl şi istoria sa, prezintă rolul pe care acest obiectiv l-a avut în antichitate, ca parte a sectorului nord-vestic a frontierei romane din provincia Dacia, istoricul cercetărilor efectuate, fazele de construcţie şi amenajare, edificiile cercetate, unităţile militare încartiruite, concluziile emise de unii autori pe baza studierii materialului arheologic rezultat în urma săpăturilor sistematice.
Capitolul II, Comentarii numismatice, tratează într-o primă parte, descoperirile monetare (moneda de aur, moneda de argint, moneda de bronz, monede imperiale greceşti, monede turnate, monede contrafăcute), pentru ca în partea a două să fie aduse în discuţie concluziile rezultate în urma analizării întregului material numismatic din castru, în contextul arheologic în care a fost descoperit. Această manieră de analiză a oferit date noi cu privire la fazele principale de amenajare ale castrului auxiliar de la Buciumi.
În Anexe sunt cuprinse 5 hărţi (Imperiul Roman cu localizarea provinciei Dacia şi a castrului de la Buciumi, Dacia romană cu localizarea castrului de la Buciumi, poziţia strategică a castrului pe limesul nord-vestic al daciei romane, locaţia castrului pe harta topografică a localităţii Buciumi şi poziţia virtuală a castrului în peisajul actual) şi figuri ale castrului cu zona arheologică cercetată, fazele de amenajare şi principia castrului auxiliar, până în secolul III p. Chr.
Un spaţiu consistent în economia paginilor este ocupat de Cataloage, unde sunt repertoriate toate descoperirile provenite din castru şi dintr-o colecţie particulară din localitate, însă cu provenienţă clară din zona sitului.
Graficele ilustrează numărul de monede descoperite pe ani de domnie, şi pe perioadă, în castru şi separat pe edificiile cercetate.

 

CONTENTS


Vorwort

Ondřej CHVOJKA
Chronologie und Kulturen der südböhmischen Bronzezeit und ihre Parallelisierung zu den Donaugebieten und Karpatenbecken

Viktória KISS–Szilvia FÁBIÁN–Tamás HAJDU–Kitti KÖHLER–Gabriella KULCSÁR–István MAJOR–Géza SZABÓ
Contributions to the Relative and Absolute Chronology of the Early and Middle Bronze Age in Western Hungary Based on Radiocarbon Dating of Human Bones

Marija LJUŠTINA–Katarina DMITROVIĆ
Core vs. Periphery: Some Stratigraphical and Chronological Remarks on the Vatin Culture in Banat and Western Serbia

Katarina DMITROVIĆ–Marija LJUŠTINA
Metal Finds as Indicators of Relations Between the Middle Bronze Age Cultures on Western and Northern Serbia

Florin GOGÂLTAN
The Early and Middle Bronze Age Chronology on the Eastern Frontier of the Carpathian Basin. Revisited after 15 Years

József PUSKÁS
Contact Zone: Middle Bronze Age Cultural Connections in the Valley of the Black River (Covasna County, Romania)

Neculai BOLOHAN–Alexandru GAFINCU–Iulian STOLERIU
Middle Bronze Age Chronology East of the Carpathian Area. A Bayesian Model

Horia CIUGUDEAN–Colin P. QUINN
The End of the Wietenberg Culture in the Light of new 14C Dates and its Chronological Relation Towards the Noua Culture

Rita E. NÉMETH
The Middle Bronze Age “Mass Grave” from Voivodeni–La Şcoală. A Chronological Approach

Tibor-Tamás DARÓCZI–Adrian URSUŢIU
Contextualising Decorations. A Study of Placement and Context of Ornaments on Bronze Age Ceramics from the Lower Feneş Valley

Gábor ILON
Zeitstellung der Urnenfelderkultur (1350/1300–750/700 BC) in West-Transdanubien. Ein Versuch mittels Typochronologie und Radiokarbondaten

Attila László
Über die Chronologie des kulturellen Wechsels zwischen der Noua-Coslogeni Kultur und der Nachfolger- Kulturen mit kannelierter und mit ritz- und stempelverzierter Keramik in den innen- und aussenkarpatischen Gebieten. Einige Lehren der Radiokarbondatierungen

János Gábor TARBAY
The Reanalysis of the Eponymous Hoard from Gyermely-Szomor and the HaA2 Period in the Territory of Hungary

Tiberius BADER
Zur Chronologie Der Lanzenspitzen im Karpaten-Donau-Raum

Abbreviations

Contents


Preface

Klára P. FISCHL–Viktória KISS– Gabriella KULCSÁR
Specialised Households in the Carpathian Basin during the Early and Middle Bronze Age

Aleksandar KAPURAN–Aleksandar BULATOVIĆ
Bird Images on Serbian Bronze Age Ceramics

Neculai BOLOHAN
On Clay and Pots in the Middle Bronze Age. A Case Study from Siliştea–Pe Cetățuie, Neamț County

T. Gabriella NÉMETH
Angaben zum spätbronzezeitlichen Salzverkehr

Daria Ložnjak DIZDAR
A Middle Bronze Age Metallurgical Workshop in Vinkovici

Gábor SÁNTA
Metal Analysis of Koszider and Tumulus Culture Bronzes: Contents, Similarities and the Question of Source Area

Wolfgang DAVID
Eine mit Spiralhakenranken verzierte altbronzezeitliche Nackenkammaxt siebenbürgischen Typs aus Südwestböhmen. Wo wurden die Schaftlochäxte vom Typ Apa–Nehoiu hergestellt?

Bianka NESSEL
The ‘Absence’ of Smiths and Founders – Why Tools are Rare in Bronze Age Burials

Mario GAVRANOVIĆ
Urnenfelderzeitliche Gussformen aus dem Westlichen Balkan

Zoltán CZAJLIK
Lokaler, regionaler oder Fernhandel? Probleme der spätbronzezeitlichen Metallversorgung am Velem–St. Veit Berg (Westungarn)

Gábor ILON
Das II. Buckelpaar des Goldschatzes von St. Veit bei Velem

Oliver DIETRICH–Laura DIETRICH
Tüllenhämmer als funktionale Bestandteile von Depotfunden des Karpatenbeckens. Das Beispiel Şpălnaca II

Liviu MARTA
New Data on the Practice of Metallurgy in the Upper Tisza Basin in the Late Bronze Age

Carol KACSÓ
Beiträge zur Kenntnis des bronzezeitlichen Metallhandwerks in der Maramuresch

Botond REZI
Reconstructing a Bronze Smith’s Toolkit. Special Remarks Regarding the Decoration of the Bronze Belts from Band

Attila LÁSZLÓ
Über die Verbreitung der Bronzenen Streitäxte mit Nackenscheibe in den aussenkarpatischen Gebieten Eine neue in der Moldau entdeckte Nackenscheibenaxt

Tobias MÖRTZ
Hauptsache. Argumente für eine eigenständige Entwicklung der Kammhelme in Mitteleuropa

Marianne MÖDLINGER
Bronze Age Metal Defensive Armour in Eastern Europe: Status Symbol and Symbolic Weapons only? Indications for the Usage as Weapons

Géza SZABÓ
What Archaeometallurgy Tells Us about the Changes of Bronze Craftwork in the Carpathian Basin at the Transition of the Bronze Age into Iron Age

Frank TROMMER–Tiberius BADER
Lanzenspitzenherstellung

Abbreviations

Perioada celei de‑a doua jumătăți a secolului al XIX‑lea și începutul secolului XX este în general considerată o epocă în care beneficiile modernității s‑au generalizat. Măsura în care societățile au experimentat însă acest lucru a fost diferită, în funcție de ritmurile proprii de modernizare, pentru că deși vorbim despre un fenomen general, devenirea modernă a presupus parcursuri diferite, determinate de tradiții, potențial economic, social, cultural, dar și de propriile strategii și proiecte, fiecare caz contribuind, în fond, la conturarea imaginii de ansamblu. Ca și parte a Monarhiei habsburgice și apoi a statului dualist, Transilvania a experimentat, pe de o parte, efectele politicilor și strategiilor guvernamentale care au stat în această epocă sub semnul recuperării decalajelor înregistrate în comparație cu celelalte state europene, dar și sub semnul uniformizării, Monarhia încercând să dea unitate conglomeratului de popoare și grupuri etnice care o compuneau. În același timp, însă, grupurile etnice care coabitau în acest spațiu cosmopolit, și‑au asumat treptat, pe măsură ce spiritul național s‑a trezit, propriile proiecte și strategii, ceea ce a dus la o diversificare a proiectului modernizator. Chiar dacă, după cum spunea istoricul Jean Bérenger, Monarhia a eșuat în a reduce pluralismul deosebit de complex al societăților pe care le‐a administrat, statul austriac și apoi austro‐ungar a oferit popoarelor sale o serie de instituții și practici, fără de care evoluția lor în sens modern nu ar fi fost posibilă. (din „Introducere”)