„Acesta este cel de-al doilea volum care recuperează „cronica de artă” din presa românească a veacului al XIX-lea. Cel dintâi a apărut la Editura Mega, Cluj-Napoca, în 2017, cu titlul Cronica de artă. Despre pictori și tablouri în paginile gazetelor românești din veacul al XIX-lea (1860–1900). Volumul de față cuprinde un număr important de texte despre artiștii și arta plastică din spațiul românesc, apărute între 1860 și 1900, identificate de noi în următoarele reviste și gazete: Revista Carpaților, Trompeta Carpaților, Atheneul român, Pressa, Convorbiri literare, Amicul artelor, Voința națională, Revista orientală, Literatura și arta română, Viața nouă, Revista idealistă, Arta românească, Gazeta artelor, Revista nouă, Revista poporului. Textele au fost semnate de cronicari foarte diferiți ca stil și anvergură profesională (jurnaliști, scriitori și istorici, critici de artă, pictori și arhitecți, medici, economiști și avocați) și par să se fi născut dintr‑o triplă ambiție a autorilor, și anume: (1) să-i aducă pe cititori cât mai aproape de pictori și tablourile lor, (2) să inițieze publicul amator în limbajul artei și (3) să conserve intacte emoția, plăcerea sau neplăcerea încercate de ei la vizitarea unei expoziții temporare sau a unui muzeu. Deși cheia cronicilor trebuie să fi fost punerea în valoare a picturilor și a oamenilor care le-au realizat, ele sunt încărcate cu detalii privitoare la biografiile artiștilor, la poveștile din spatele picturilor, la expozițiile de artă și grupările de artiști, la piața de artă și colecționarii cei mai cunoscuți din epocă.
Legat de formatul editării, la fel ca în primul volum, am inventariat gazetele în ordinea în care au apărut pe piață și le-am urmărit rubricile dedicate picturii până la dispariția sau prima lor suspendare. Acesta este motivul pentru care frontiera 1900 a fost depășită în cazul a două-trei publicații. (...)
Volumul acesta nu ar fi fost posibil, în această formă, fără sprijinul esențial al unor profesioniști de la Biblioteca Academiei Române din București (mai exact, doamna Lenuța Mitrea și domnul Cătălin Mirea) și de la Biblioteca Facultății de Istorie din București (doamnele Mihaela Harnagea și Niculina-Violeta Nicolescu). Exprim aici toată gratitudinea mea. De asemenea, mulțumirile mele se îndreaptă către Editura Mega, domnii Cristian Sincovici și Francisc Baja, pentru apariția volumului. Cu profesorul Alin Ciupală am purtat îndelungi discuții pe seama editării volumului. Îi mulțumesc pentru idei, sfaturi și răbdare.” - Lidia Trăușan-Matu
„La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, ţara noastră avea să intre în sfera de influență a U.R.S.S. Încă din timpul războiului Stalin afirma, şi dădea de înţeles aliaţilor, că acest război va fi altfel şi că imperiul sovietic îşi va impune propriul său sistem, până acolo unde va ajunge armata sa. Cu toate că Iuliu Maniu şi ceilalţi lideri ai partidelor istorice au sperat, până în ultimul moment, în ajutorul S.U.A., Angliei şi Franţei, acest lucru nu s-a întâmplat, Europa fiind împărţită în sfere influenţă. Din păcate, ţara noastră a căzut în sfera de influenţă a imperiului sovietic, condus de către dictatorul Stalin, care a reuşit să-şi impună regimul şi în România, până în anul 1947, cu ajutorul Partidului Comunist din România, un partid minuscul ce nu avea decât aproximativ 1000 de membri la 23 august 1944.” (din „Studiu introductiv”)
Contents
Preface
Klára P. FISCHL–Viktória KISS– Gabriella KULCSÁR
Specialised Households in the Carpathian Basin during the Early and Middle Bronze Age
Aleksandar KAPURAN–Aleksandar BULATOVIĆ
Bird Images on Serbian Bronze Age Ceramics
Neculai BOLOHAN
On Clay and Pots in the Middle Bronze Age. A Case Study from Siliştea–Pe Cetățuie, Neamț County
T. Gabriella NÉMETH
Angaben zum spätbronzezeitlichen Salzverkehr
Daria Ložnjak DIZDAR
A Middle Bronze Age Metallurgical Workshop in Vinkovici
Gábor SÁNTA
Metal Analysis of Koszider and Tumulus Culture Bronzes: Contents, Similarities and the Question of Source Area
Wolfgang DAVID
Eine mit Spiralhakenranken verzierte altbronzezeitliche Nackenkammaxt siebenbürgischen Typs aus Südwestböhmen. Wo wurden die Schaftlochäxte vom Typ Apa–Nehoiu hergestellt?
Bianka NESSEL
The ‘Absence’ of Smiths and Founders – Why Tools are Rare in Bronze Age Burials
Mario GAVRANOVIĆ
Urnenfelderzeitliche Gussformen aus dem Westlichen Balkan
Zoltán CZAJLIK
Lokaler, regionaler oder Fernhandel? Probleme der spätbronzezeitlichen Metallversorgung am Velem–St. Veit Berg (Westungarn)
Gábor ILON
Das II. Buckelpaar des Goldschatzes von St. Veit bei Velem
Oliver DIETRICH–Laura DIETRICH
Tüllenhämmer als funktionale Bestandteile von Depotfunden des Karpatenbeckens. Das Beispiel Şpălnaca II
Liviu MARTA
New Data on the Practice of Metallurgy in the Upper Tisza Basin in the Late Bronze Age
Carol KACSÓ
Beiträge zur Kenntnis des bronzezeitlichen Metallhandwerks in der Maramuresch
Botond REZI
Reconstructing a Bronze Smith’s Toolkit. Special Remarks Regarding the Decoration of the Bronze Belts from Band
Attila LÁSZLÓ
Über die Verbreitung der Bronzenen Streitäxte mit Nackenscheibe in den aussenkarpatischen Gebieten Eine neue in der Moldau entdeckte Nackenscheibenaxt
Tobias MÖRTZ
Hauptsache. Argumente für eine eigenständige Entwicklung der Kammhelme in Mitteleuropa
Marianne MÖDLINGER
Bronze Age Metal Defensive Armour in Eastern Europe: Status Symbol and Symbolic Weapons only? Indications for the Usage as Weapons
Géza SZABÓ
What Archaeometallurgy Tells Us about the Changes of Bronze Craftwork in the Carpathian Basin at the Transition of the Bronze Age into Iron Age
Frank TROMMER–Tiberius BADER
Lanzenspitzenherstellung
Abbreviations