„Din motive de o mare diversitate, istoria istoriografiei din România ezită încă să abordeze, prin intermediul unor monografii, seria de istorici merituoși ai perioadei noastre postbelice. Această întârziere, oricum am privi-o, nu aduce servicii cunoașterii științifice românești și nici nu operează necesara triere a valorilor, alegând ce este bun de ce este rău și jalonând judicios un traseu al cunoașterii trecutului nostru a cărui ignorare aduce nu foloase, ci ponoase. Se preferă, în general, în aulele academice sau în turnurile de fildeș ale autorilor activi evaluarea unor epoci și a unor personalități mai îndepărtate. Cu niciun chip, deocamdată, nu sunt aduși în discuție autorii demni de o tratare sintetică, dar și suficient de amplă, în același timp, care sunt încă în viață. Pudoare? Nesiguranță în fața ochiului critic al celor discutați?

După mai mulți ani de ezitări, datorate și unor evoluții existențiale și profesionale solicitante în alt fel, am decis, la începutul anului 2017, să dau curs unui imbold mai vechi: acela de a mă dedica cercetării atente a prestației istoriografice a cercetătorului Pavel Chihaia. Mă atrăgea în această direcție atât preferința lui pentru aprofundarea explorării Evului Mediu românesc – mai ales pe dimensiunea lui sud-carpatină, dar nu numai –, cât și profilul complex și afin al acestui autor care, înainte de a se redefini ca istoric, a început prin a fi un tânăr romancier și traducător de poezie. Studiile istorice ale lui Pavel Chihaia, deși pornesc de la evaluări punctuale (ctitorii ale primilor Basarabi, semnificația portretelor domnești dintr o biserică importantă de la Curtea de Argeș, legenda lui Negru Vodă, ideologia creștină, ascetică și războinică, a domnitorilor români în confruntare cu turcii ș.a.), evidențiază strălucit mari curente culturale și mentalități aulice din Țara Românească pe parcursul Evului Mediu. Procedând astfel, lămurind clar preluările de sugestii dintre Occident și dinspre Răsăritul ortodox, istoricul își transcende propriile obiective afișate la scenă deschisă, reluând, de fapt, în plină epocă a dominației comuniste, adică a dictaturii lui Ceaușescu, discuția inițiată de G. Ibrăileanu și de E. Lovinescu despre axele și tendințele de afirmare a identității culturale și civilizaționale românești. El oferă argumente pentru completarea și, parțial, modificarea percepțiilor de până atunci cu privire la construirea civilizației noastre așa cum le formulaseră marii critici de la «Viața românească» și de la «Sburătorul», arătând că putem vorbi despre un profil românesc la nivelul culturii și la cel al civilizației încă din vremea Evului Mediu și a ceea ce Pavel Chihaia numește «prerenașterile» noastre“. (din Cuvânt-înainte)

SOMMAIRE

Axes de réflexion

Jean-Michel Devésa, Le Texte, l’image et la physique du temps réel : l’hypothèse du livre augmenté
Claire Olivier, CLIQUER : vers le livre augmenté de Jean-Philippe Toussaint
« Le Cinéma, c’est de l’idéogramme ».
Entretien de Catherine Breillat avec Jean-Michel Devésa

Déjouer la déficience : Hybridation, transfert et métaphorisation

Sándor Albert, « Apprenez l’allemand…! » En quelle mesure la langue détermine-t-elle nos pensées – et inversement ?
Timéa Gyimesi, De l’image trahie à l’image ravie et au-delà… Duras et ses images de « derrière les yeux »
Éloïse Delsart, L’Identité signée à même la chair, une lecture de Circonfession de Jacques Derrida
Zeineb Guessoum Boucetta, La Dérivation du langage : transformation et imitation

Écriture, critique et interprétation : quête de vérité ou perpétuelle interrogation ?

Sandrine Cherat, Truismes de Marie Darrieussecq : (Dé)formation des images, (D)ef(f)icience du langage
Louis Bertin, Tragédies africaines postcoloniales et poétique de la défaillance Amougou des mots
Virginie Darriet-Féréol, La Saison de l’ombre de Léonora Miano, une enquête autour de la mémoire de la capture
Julie Beslay, L’Espace théâtral de Wajdi Mouawad pour suppléer la défaillance des langues
Monica Alina Toma, Modalités de franchissement des limites de la pensée conceptuelle dans le théâtre de Samuel Beckett
Gabriella Bandura, La déficience de l’écriture chez Éric Chevillard et Anne Garréta : enjeux cognitifs
Cécile Kovacshazy, La Rose d’Otto Tolnai ou des âmes mortes de quelques escargots abandonnés en temps de guerre
Judit Karácsonyi, Novellisation contemporaine : une littérature qui émerge de l’image.
Supplément à la vie de Barbara Loden de Nathalie Léger

Les Images et les textes : Impermanence, individuation et indicible

Philippe Gaildraud, Marc Sabathier-Lévêque ou l’écriture étoilée
Nelly Sanchez, Ève n’est pas Lilith
Alexandra Noemina Răduț, Paul Klee: le signe, la limite ou le tableau organique
Cristian Paşcalău, Double-Crossing Images: Intentionality and Representation in the Work of M. C. Escher
Andreea Bugiac, « J’aurais voulu parler sans images, simplement… ». Le rejet des images poétiques dans la poésie française contemporaine
Mercedes Montoro Araque, Trahison des images ou épiphanie de l’inaperçu? L’imaginaire chez Sylvie Germain
Ricard Ripoll, Gabriel Osmonde, les images et les mots de l’Alternaissance
Lori Saint-Martin, De l’intraduisible en traduction littéraire : expérience et réflexion

Les Antiutopies : effet, déficience, trahison des utopies

Radu Toderici, L’utopie contre la nature humaine : les origines d’un argument
Simina Rațiu, The Betrayal of Utopias
Marius Conkan, Betraying Reality: Defamiliarization’s Effect on Fantasy Worlds
Olga Ştefan, Simulacra and Phantasms in Wunderkammern: Collections as Sites of Utopia
Corin Braga, Réversion des races et réduction à l’absurde. Paraboles antiutopiques animalières

Book Reviews

CUPRINS / CONTENT

Laurent CHZARNOVSCHI
Lui Florin Topoleanu / Á Florin Topoleanu

Crişan MUŞEŢEANU
Florin Topoleanu la 65 de ani / Florin Topoleanu turns 65

LUCERNAE / LICHNOLOGY
Maurizio BUORA
Lo studio delle lucerne romane dell’etá tardorepubblicana e del primo-medio periodo imperiale nell’Italia Settentrionale

Ştefan Viorel GEORGESCU
Opaițe cu cioc triunghiular, flancat de volute, descoperite la Tomis
Lamps with Triangular-Shaped Nozzle Flanked by Volutes from Tomis

Laurent CHRZANOVSKI, Piotr DYCZEK
Deux types lampes tardo-antiques, decouvertes dans les fouilles de Novae

Simona REGEP
Consideraţii asupra unor lămpi romane descoperite în aşezarea civilă de la Tibiscum
Considerations on a Few Roman Lamps Found in the Civil Settlement from Tibiscum

Costin CROITORU
Sur les lampes du type « Euctemon » decouvertes a Barbosi, dep. de Galaţi

Dan ELEFTERESCU
Opaiţe romane şi romano-bizantine de la Izvoarele (Sucidava), jud. Constanţa
Roman and Early Byzantine Lamps from Izvoarele (Sucidava), Constanța County

Ioan VASILIU
Un opaiţ cu simbol creştin de la Dinogetia–Garvăn
A Lamp with Christian Symbol from Dinogetia–Garvăn

Radu PETCU, Ştefan V. GEORGESCU
A Romano-Byzantine Bronze Oil Lamp with Christian Symbols Discovered at Capidava (Scythia Minor)

Florin CURTA
Observaţii cu privire la opaiţele de lut din Peninsula Balcanică în decursul secolului al VI-lea şi la începutul secolului al VII-lea
Remarks on 6th to Early 7th Century Clay Lamps in the Balkans

ARHEOLOGIE / ARCHAEOLOGY



Mihai IONESCU, Nicolae ALEXANDRU, Robert CONSTANTIN
La ville de Callatis à l’époque hellénistique

Virgil MIHĂILESCU-BÎRLIBA
Jocuri şi jucători în Dacia
Game and Gamers in Dacia

Bernd PÄFFGEN, George NUŢU,
in Zusammenarbeit mit: DANIEL ANTON, MARIO HÖLZL, Florian RINSER,

Ursula SCHARAFIN-HÖLZL, Marion SCHEIBLECKER, Michaela SCHAUER
Neue Prospektionsmethoden im Antiken Aegyssus

Max FIEDERLING, Bernd PÄFFGEN, Tobias PFLEDERER
Noviodunum – die Suche nach dem Hafen. Eine Alte Frage und Neue Forschungen unter Einsatz von Modernen Unterwasserarchäologischen Prospektionsmethoden

Ştefan-Emilian GAMUREAC
A Forlimpopoli Amphora Type at Noviodunum

Ştefan HONCU, Aurel-Daniel STĂNICĂ
Amfore romane şi romano-bizantine descoperite în villa rustica de la Capaclia, judeţul Tulcea
Roman and Roman-Byzantine Amphorae Descovered at Villa Rustica from Capaclia, Tulcea County

Martin AUER
Municipium Claudium Aguntum – Kitchen Residues from the Atrium House

George BOUNEGRU, Sorin COCIŞ
Again on the Dalmatian Brooches from Dacia

Ergün LAFLI, Maurizio BUORA
Some Bizantyne Ceramics in the Museum of Bursa

Cristian SCHUSTER
Zur Wasserversorgung einer Frühmittelalterlichen
Dridu-Siedlung im Unteren Argeş-Gebiet
ISTORIE–EPIGRAFIE–PAPIROLOGIE / HISTORY–EPIGRAPHY–PAPIROLOGY


Lucreţiu MIHĂILESCU-BÎRLIBA
About the Crisis under Marcus Aurelius in Moesia Inferior

Alexandru AVRAM
Une stèle funéraire de byzance (?) de la collection Mihail C. Sutzu

Octavian BOUNEGRU
Aspects of the pottery industry in Hellenistic and Roman Egypt.
Papyrological Sources
NUMISMATICĂ / NUMISMATICS


Gabriel TALMAŢCHI
Din nou despre activitatea monetăriei histriene în perioadă preromană
Again about the Activity of the Histrian’s Mint in the Preroman Period

Gheorghe MĂNUCU-ADAMEŞTEANU
Monede din secolele X-XIII descoperite la Isaccea–Noviodunum–Vicina. Campaniile 2003-2008
Monnaies des Xe–XIIIe siècles trouvés à Isaccea–Noviodunum–Vicina. Les campagnes archéologiques 2003-2008
GEOGRAFIE / GEOGRAPHY


Gheorghe ROMANESCU
Ape curgătoare și izvoare sărate: etnomanagement și management actual în arealul Moldovei (bazinele hidrografice Siret și Prut)
Flowing Waters and Salt Springs: Ethno-Management and Management in Effect in the Area of Moldavia (the Hydrographic Networks of Siret and Prut Rivers)
ARTĂ / ARTS


Dan BASARAB-NANU
Difuzarea modelelor plastice în zona Galaţi, secolele XVIII-XIX
The Diffusion of Plastic Models in the Area of Galați, 18th-19th centuries.
ISTORIE MODERNĂ /MODERN HISTORY


Stoica LASCU
Modernizarea Dobrogei în cadrul Statului Român (1878-1916) şi reîntregirea ei în contextul reechilibrării teritoriale în sud-estul european (1913)
The Modernization of Dobrudja within the Romanian State (1878-1916) and its Reintegration in the Context of Territorial Rebalancing in South-Eastern Europe (1913)

Abrevieri

„Prezentarea persoanelor în volum a avut în vedere, în mod firesc, gradul de participare şi, mai ales, de implicare şi de îndeplinire a unor responsabilităţi importante în desfăşurarea Revoluţiei, în baza informaţiilor documentare existente până în momentul de faţă. Acelaşi criteriu a fost folosit şi în prezentarea celor ce s-au aflat în slujba puterii dictatoriale a lui Nicolae Ceauşescu.
Un loc important a fost acordat şi personalităţilor politice, şefi de stat, de guverne, de partide şi de instituţii politice sau diplomaţi care şi-au exprimat, în modalităţi şi ocazii diferite, poziţia de solidaritate cu aspiraţiile de libertate şi democraţie ale românilor şi au condamnat vehement măsurile represive adoptate de regimul ceauşist.
Un amplu spaţiu, în cuprinsul acestei cărţi, îl ocupă prezentarea sutelor de eroi şi victime din acele zile însângerate ale Revoluţiei, cu date sumare asupra locului şi datei naşterii şi a jertfei, cu prezentarea, acolo unde există informaţia, a împrejurărilor în care ea a avut loc, precum şi a Decretului de acordare a titlului de erou martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Prezentarea este însoţită şi de fotografia persoanei, iar în lipsa acesteia, am convenit să fie redat un simbol funerar (o cruce cu eşarfă tricoloră). Semnele de întrebare au fost folosite pentru a marca lipsa informaţiei exacte. Decizia de cuprindere în prezenta carte a eroilor-martiri, o dorim a fi înţeleasă ca o împlinire a unei datorii morale şi de respect pentru cei care au plătit cu viaţa aspiraţia de redobândire a drepturilor şi libertăţilor democratice în România.
Fără îndoială că un asemenea Dicţionar, de un caracter inedit în istoriografia noastră, nu poate să nu sufere de incompletitudine, izvorâtă, mai ales, din necunoaşterea şi a altor fapte, acţiuni, evenimente din uriaşul complex al desfăşurării Revoluţiei Române. Desigur că unele documente continuă să fie încă în arhive, deocamdată inaccesibile. Suntem însă convinşi că cititorii volumului, îndeosebi participanţii la evenimentele cuprinse în paginile sale, cu cea mai bună intenţie, vor aduce observaţii şi, mai ales, noi informaţii documentare, care vor contribui la adâncirea cunoaşterii şi înţelegerii unuia dintre cele mai mari evenimente ale istoriei contemporane a României. Putem spune din acest punct de vedere că demersul nostru nu se constituie decât într-un început şi îl invităm pe cititor să creadă alături de noi în mersul neîntrerupt al Istoriei...” (fragmente extrase din Cuvântul înainte semnat de Gheorghe Sbârnă)