„Așezarea medievală timpurie analizată în volumul de față a fost cercetată în cursul anului 2012 prin săpături arheologice preventive (în vederea salvării vestigiilor arheologice şi eliberarea terenului de sarcină arheologică) determinate de „iminența” începerii lucrărilor de construcție la tronsonul respectiv al Autostrăzii A 3 (Autostrada Transilvania, Brașov‑Borș).
Deoarece în apropierea acestui sit a mai fost identificat și cercetat (tot în anul 2012) un sit preistoric (toponimul locului fiind tot Sfărăuaș), situl medieval timpuriu a fost denumit Marca Sfărăuaș I, iar cel preistoric Marca Sfărăuaș II.
Săpăturile arheologice preventive din sectorul Marca – Ip au fost finalizate în anul 2012, artefactele preistorice descoperite în zonă au fost analizate și publicate monografic în anul 2014, vestigiile medievale timpurii sunt publicate acum. În ceea ce privește Autostrada Transilvania…….încă nu străbate locurile respective…… ” (din „Câteva precizări”)
SOMMAIRE
Horea Poenar, A World to Win. But in Whose Image?
I. The Challenge of Community
Simon Harel, Face aux littératures des Premières Nations
Florin Poenaru, We, the People!: Community, Populism and the Crisis of Political Representation
Alex Cistelecan, Community Building in Post-historical Times
Vladimir Borțun, The EU is Naked: The Progressive Clothes of a Capitalist Project
Horea Poenar, Bad New World. The (Relative) Rebirth of the Commons
Călina Părău, Community and Togetherness after the Non-sharable
Alexandru Matei, De la métaphysique du « commun » au « comment vivre ensemble ». Jean-Luc Nancy et Roland Barthes sur la communauté
Aura Poenar, Reconstructing Communities. In Spite of all Machinery of Disimagination
Corin Braga, L’attaque contre l’individualité dans les antiutopies totalitaires modernes
Diana I. Santiago, Slaves and Slavery in the 19th Century Puerto Rican Literature
Laura T. Ilea, Inch’Allah : La honte et la « géographie de l’affect »
Emmanuela Pustan, On the Artistic Propensity of Pathology: Georges Didi-Huberman and the Invention of Hysteria
II. Communities at Work
Ioan Pop-Curșeu, Can Art (Re)build a Community? The Roşia Montană Case, between Past and Future
Ruxandra Cesereanu, Political Escapes from Prisons and Camps in the 20th Century – Antisystemic Mentalities
Marius Lazăr, What Can Be Seen. Documenting the Transition Between Telling and Showing
Carmen Borbély, Communities under Erasure in Seamus Deane’s Reading in the Dark
Petronia Popa Petrar, Written Communities: Imagining Connection in Virginia Woolf’s Novels
Alina Monica Toma, Dystopian Community in Lois Lowry’s Novel The Giver
Amalia Cotoi, Mircea Nedelciu’s Community of Tratament fabulatoriu
Rareș Moldovan, The State of Play: Geektopia in Ready Player One
Doru Pop, Deterritorialized Cinema, Dislocated Spaces and Disembodied Characters in Bogdan Mirică’s Câini
Mihaiela Ilea, Niche Structures in Television. Video Poetry – Visually Reading the Reality
Răzvan Cîmpean, Kaleidoscopic History. Visually Representing Community in Tarkovsky’s The Mirror
Cristina Popescu, The Woman as a Misfit in Michelangelo Antonioni’s Tetralogy
Cristina Diamant, Stranger(s’) Voices at Home. The Many Faces of Cillian Murphy as the Misfit
Iulia Rădac, The Posture of the Writer in a Teenager’s Book: Mircea Eliade’s Romanul Adolescentului Miop
Book Reviews
Lucrarea de față încearcă să surprindă imaginea referitoare la ceramica de masă descoperită în urma cercetărilor arheologice din ultimul secol întreprinse în siturile din epoca romană și romano-bizantină din spațiul vest-pontic. Afirmația că ceramica este principalul artefact rezultat în urma cercetărilor arheologice reprezintă deja un clișeu în literatura de specialitate, ce nu mai trebuie demonstrat. Într-adevăr numeroasele șantiere arheologice organizate în această regiune în ultimul secol au dus și la constituirea unui eșantion ceramic foarte bogat și diversificat. În acest context, de-a lungul timpului au fost publicate un număr substanțial de studii și chiar monografii ce prezintă descoperiri punctuale, efectuate în diverse situri, însă o lucrarea mai amplă care să se refere la întreaga regiune geografică nu a existat până în momentul de față.
La baza acestei lucrări se află experiența de care m-am bucurat atât în calitate de student aflat în practică, cât și de angajat al Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea, pe diferite șantiere ale epocii romane din nordul Dobrogei. Pe lângă experiența de teren, indispensabilă în descifrarea principiilor de bază ale studierii materialului arheologic, se adaugă și unele încercări concrete, materializate în câteva articole de mică amploare, în care am publicat diverse eșantioane ceramice inedite, descoperite în special la Ibida – Slava Rusă, Argamum, Halmyris, Aegyssus, Troesmis etc. (din „Introducere”)