"Mihaela Munteanu Siserman, maître de conférences à la Faculté des Lettres de Baia Mare, partie intégrante de l’Université Technique de Cluj-Napoca, depuis 2020 habilitée à diriger des thèses de doctorat en linguistique, est un esprit curieux, qui poursuit sans cesse de nouvelles découvertes, étant entièrement consacrée au travail dur et, en même temps fructueux, dans le domaine des sciences du langage.

Ayant fini ses études universitaires à la Faculté des Lettres de Baia Mare, la spécialisation langue et littérature roumaines – langue et littérature françaises, l’auteure continue sa formation par des études en master en linguistique générale à l’Université « Babeş-Bolyai » de Cluj-Napoca (1998). (...)

Le livre unit l’analyse et la synthèse des problèmes grammaticaux et s’évertue à éclairer de multiples facettes de la grammaire française, en laissant des traces sur l’âme et l’esprit des lecteurs et mettant en évidence la dynamique créatrice de la langue." (lect. univ. dr. Ioana Bud)

Fenomenul totalitar a marcat, în mod tragic, istoria secolului XX. De‑a lungul acestui secol, în numeroase ţări, o parte importantă a populaţiei lumii a suportat presiunea unor regimuri totalitare de stânga sau de dreapta.

Instaurate în numele unor ideologii şi legitimându‑se prin ele, aceste regimuri comuniste sau fasciste promiteau o schimbare radicală a societăţii, în conformitate cu proiecte utopice, derivate din respectivele ideologii totalitare, realizarea unui „bine” general de care să beneficieze toţi membrii noii societăţi. Acesta a fost pretextul pentru ca deţinătorii puterii politice să exercite o dominaţie totală asupra întregii societăţi, asupra fiecărui individ, prin intermediul partidului‑stat, politizând şi ideologizând întreaga viaţă socială.

Apariţia regimurilor totalitare este legată de problemele ridicate de modernizarea unor societăţi, de eliminarea disfuncţionalităţilor inerente acestui proces de modernizare. Aceste regimuri au promis o modernizare rapidă şi în beneficiul tuturor membrilor societăţii sau, mai bine zis, al celor pe care ele îi considerau, pe criterii ideologice, demni să facă parte din noua societate. Gradul în care ele au reuşit să‑şi respecte această promisiune este discutabil. Cu siguranţă însă, regimurile totalitare au reuşit să folosească mijloacele tehnice existente în societăţile moderne pentru a‑şi întări, pentru a‑şi extinde controlul asupra întregii vieţi sociale, asupra fiecărui individ, pentru a‑şi elimina adversarii reali sau posibili, pentru a se menţine la putere. (din „Introducere”)