„În cronologia disputelor sovieto-chineze, anul 1964 se va dovedi a fi unul definitoriu, ambele părţi fiind acum pe deplin convinse de caracterul ireversibil al rupturii. Astfel, pe de o parte asistăm la o creştere în intensitate a divergenţelor ideologice dintre Partidul Comunist Chinez (PCC) şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), iar pe de altă parte suntem martorii eşecului convocării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti, menită a discuta tocmai aceste diferende. Mai mult, începutul anului 1964 avea să fie marcat şi de o tentativă de „mediere” a acestui conflict de către Partidul Muncitoresc Român (PMR), pretextul invocat fiind reprezentat de necesitatea prezervării unităţii monolitului comunist. În cele ce urmează, vom încerca să sintetizăm, într‑o manieră procesuală şi factuală, principalele evoluţii survenite în cadrul disputei sovieto-chineze în cursul anului 1964.” (din Studiu introductiv)

-

„Pe parcursul anilor ’50 ai secolului trecut, eterna prietenie frăţească sovieto-albaneză, atât de frecvent invocată la Moscova şi Tirana, părea să sugereze un curs ascendent al relaţiilor dintre URSS şi RPA. În plus, desele manifestări de fidelitate ale PMA faţă de linia PCUS creaseră impresia unui deplin conformism ideologic al conducerii albaneze. Și totuşi, în pofida acestor aparenţe, normalizarea relaţiilor dintre URSS şi RPFI, precum şi unele dezbateri cu privire la direcţiile de politică economică asumate de către Albania aveau să determine, în spatele uşilor închise, manifestări timide de opoziţie din partea liderilor de la Tirana. Mai mult decât atât, lansarea procesului de destalinizare în URSS va agrava sentimentul cronic de insecuritate resimţit de către liderii albanezi. Totuşi, dependenţa economică a RPA faţă URSS avea să menţină PMA ferm ancorat pe linia conformisului ideologic faţă de Moscova, în pofida disensiunilor manifestate în cadrul relaţiilor bilaterale. Însă emergenţa diferendelor sovieto-chineze va schimba radical ecuaţia raporturilor sovieto-albaneze, monolitul comunist începând să se confrunte cu multiple forţe centrifuge, faliile ideologice fiind deja evidente. Pentru prima dată, un alt colos al lagărului comunist contesta primatul ideologic al Kremlinului în interiorul mişcării comuniste internaţionale, iar o atare evoluţie va fi capabilă să schimbe orbita Albaniei. Într-un interval cronologic restrâns (iunie-august 1960), Albania va parcurge un drum greu de imaginat anterior, de la conformismul ideologic faţă de Moscova la neutralitatea faţă de conflictul sino-sovietic, iar ulterior spre contestarea deschisă a atitudinii „patriarhale” promovate de Kremlin. Era momentul forjării efemerei alianţe sino-albaneze. RPA intra sub zodia Dragonului.” (din „Studiu introductiv”)

 

CUPRINS


Dialectologie

GABRIEL BĂRDĂȘAN
Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei?
DUMITRU LOȘONȚI
Contribuții etimologice (II)
IULIA MĂRGĂRIT
Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina
NICOLAE SARA MANDU
„Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă
TEOFIL TEAHA
Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual
VASILE ȚÂRA
Un fenomen sintactic dialectal

Fonetică

FERNANDO SÁNCHEZ MIRET
Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română
VLADIMIR ZAGAEVSCHI
Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română

Gramatică

SERGIU DRINCU
Punctuația lui însă
ȘTEFAN GĂITĂNARU
Complementul prepozițional în limba română veche
G. G. NEAMȚU
Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română

Istoria limbii române

GHEORGHE CHIVU
Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești
MARCU MIHAIL DELEANU
 și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902

Jurnalism

ILIE RAD
Precursorii presei românești

Lexicologie

ANA-MARIA BOTNARU
Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore
TRAIAN DIACONESCU
Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii
IONEL FUNERIU
Naturalia non sunt turpia
ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM
Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual
EMIL SUCIU
„Turcisme” în Transilvania
AIDA TODI
Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice
IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU
Adjective referitoare la numele statelor lumii

Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică

TRAIAN DIACONESCU
Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle
TRAIAN DIACONESCU
Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină
LIVIU FRANGA
Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic
MARIANA FRANGA
Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic
DAN NEGRESCU
O cale către Sfinții Părinți

Lingvistică și filologie romanică

IULIA BARBU
Adaugă în coș Adaugă la lista de favorite Adăugare la Comparație