„Descoperirea tezaurelor monetare se datorează de cele mai multe ori hazardului și întâmplării, rareori ele fiind găsite în urma unor cercetări sistematice. Acest fapt face ca o parte din informație să se piardă înainte ca întregul tezaur să ajungă pe masa specialistului. În foarte multe cazuri, pe lângă lipsa datelor legate de contextul de descoperire, recipientul în care a fost depus tezaurul (fie că este vorba de material organic – săculeți textili sau de piele –, dar mai ales vase ceramice) se pierde, fie se deteriorează în momentul descoperirii ca urmare a entuziasmului produs asupra descoperitorului, fie că este pur și simplu ignorat și ulterior se distruge. Valoarea informațiilor istorice aduse de descoperirea unor tezaure monetare sau/și de podoabe este una foarte mare. Pe lângă datele legate de circulația monetară dintr-o anumită regiune, acest tip de document ne oferă informații referitoare la resorturi militar-administrative sau economice (fiscale) din zona respectivă, care au putut determina astfel de acumulări. În cazul tezaurelor care conțin și podoabe avem pe lângă o imagine a bunăstării celui care le deținea și una a modei și gusturilor. În cazul de față informațiile oferite sunt cu atât mai importante cu cât tezaurul a fost descoperit într-o zonă în care frontiera dintre Principatul Transilvaniei și Imperiul Otoman a fluctuat pe parcursul unui secol și jumătate, ceea ce a dus la impunerea unui adevărat condominium asupra acestor teritorii. Acest condominium s-a tradus în literatura de specialitate prin împărțirea atribuțiilor administrative, fiscale și juridice între cuceritori și cuceriți. Culoarul descris de bazinului inferior al Mureșului și-a păstrat rolul de zonă de tranzit spre și dinspre Transilvania. Acest fapt a dus la existența unui trafic de bunuri materiale și de numerar, care în cele din urmă au asigurat prosperitatea regiunii și implicit a locuitorilor. Tezaurele descoperite în zona Mureșului inferior, ascunse cel mai probabil în perioade tulburi, precum cele de la Radna, Chesinț, Toc și acum Groșii Noi pot susține cele afirmate mai sus.” - fragment din Introducere

The purpose of this volume was to bring together two previously published studies on two different archaeological units of the same site. This idea came as the authors have a long experience on what it means to keep searching and bring together information in order to have an overall picture on a subject. Furthermore, the stratigraphic and the numismatic analyses of the two archaeological units – the baths complex and the vicus – offer the possibility to synchronise the building phases between the baths and the vicus and to include the numismatic evidence in the general statistics of the site (tables; graphs).

Certainly, one can ask why we did not proceed from the beginning directly with a book? It was all depending on various unpredictable factors such as: the area of excavations; the length of the period for systematic investigations/year; the relevance – quantity and quality – of the numismatic evidence that was going to be collected during excavations; the financial support involved to allow, first, to continue the archaeological investigations, second, to which scale can the excavations be carried on.

The rescue excavations following the building of a segment of the motorway A3, Brașov-Borș, have led to the discovery of almost the entire area of the archaeological site of Sutor (hypothetically identified with the ancient Optatiana mentioned on the Peutinger’s Tabula): the auxiliary fort, the bath complex and the vicus. Unfortunately, as the investigations has proven, the auxiliary fort area cannot be properly excavated as the alluvial layer – a consequence of the numerous floods of the river Almaş in 1879, 1980 – has a thickness up to 2 m.