"Încercând să suprindă principalele evoluţii survenite în cadrul dinamicii relaţiilor politico-ideologice sovieto-chineze în intervalul cronologic 1961–1963, prezentul volum cuprinde un număr de 26 de documente, identificate în cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale. Dat fiind numărul mare de documente cercetate în cadrul instituţiei mai sus-menţionată, în elaborarea acestui volum am recurs la o atentă selectare a acestora, fiind publicate doar cele pe care le-am considerat a fi mai importante pentru tema noastră de cercetare. Din dorinţa de a ilustra conformismul ideologic al majorităţii partidelor comuniste şi muncitoreşti faţă de comandamentele ideologice trasate la Kremlin, am inclus şi câteva documente elaborate de CC al PMSU, CC al PCB sau CC al PMUP. De asemenea, menţionăm faptul că nu am alterat conţinutul documentelor prin intervenţii personale, greşelile de transcriere (din documentul original) fiind prezente şi semnalizate pe parcursul prezentului volum. Din aceeaşi raţiune nu am utilizat transcrierea numelor liderilor politici chinezi în sistemul „Pinyin” sau „Wade‑Giles”, fiind menţinută transcrierea fonetică prezentă în documentul de arhivă." (din Notă asupra ediţiei)

„În cronologia disputelor sovieto-chineze, anul 1964 se va dovedi a fi unul definitoriu, ambele părţi fiind acum pe deplin convinse de caracterul ireversibil al rupturii. Astfel, pe de o parte asistăm la o creştere în intensitate a divergenţelor ideologice dintre Partidul Comunist Chinez (PCC) şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), iar pe de altă parte suntem martorii eşecului convocării unei noi consfătuiri a partidelor comuniste şi muncitoreşti, menită a discuta tocmai aceste diferende. Mai mult, începutul anului 1964 avea să fie marcat şi de o tentativă de „mediere” a acestui conflict de către Partidul Muncitoresc Român (PMR), pretextul invocat fiind reprezentat de necesitatea prezervării unităţii monolitului comunist. În cele ce urmează, vom încerca să sintetizăm, într‑o manieră procesuală şi factuală, principalele evoluţii survenite în cadrul disputei sovieto-chineze în cursul anului 1964.” (din Studiu introductiv)

-

„Pe parcursul anilor ’50 ai secolului trecut, eterna prietenie frăţească sovieto-albaneză, atât de frecvent invocată la Moscova şi Tirana, părea să sugereze un curs ascendent al relaţiilor dintre URSS şi RPA. În plus, desele manifestări de fidelitate ale PMA faţă de linia PCUS creaseră impresia unui deplin conformism ideologic al conducerii albaneze. Și totuşi, în pofida acestor aparenţe, normalizarea relaţiilor dintre URSS şi RPFI, precum şi unele dezbateri cu privire la direcţiile de politică economică asumate de către Albania aveau să determine, în spatele uşilor închise, manifestări timide de opoziţie din partea liderilor de la Tirana. Mai mult decât atât, lansarea procesului de destalinizare în URSS va agrava sentimentul cronic de insecuritate resimţit de către liderii albanezi. Totuşi, dependenţa economică a RPA faţă URSS avea să menţină PMA ferm ancorat pe linia conformisului ideologic faţă de Moscova, în pofida disensiunilor manifestate în cadrul relaţiilor bilaterale. Însă emergenţa diferendelor sovieto-chineze va schimba radical ecuaţia raporturilor sovieto-albaneze, monolitul comunist începând să se confrunte cu multiple forţe centrifuge, faliile ideologice fiind deja evidente. Pentru prima dată, un alt colos al lagărului comunist contesta primatul ideologic al Kremlinului în interiorul mişcării comuniste internaţionale, iar o atare evoluţie va fi capabilă să schimbe orbita Albaniei. Într-un interval cronologic restrâns (iunie-august 1960), Albania va parcurge un drum greu de imaginat anterior, de la conformismul ideologic faţă de Moscova la neutralitatea faţă de conflictul sino-sovietic, iar ulterior spre contestarea deschisă a atitudinii „patriarhale” promovate de Kremlin. Era momentul forjării efemerei alianţe sino-albaneze. RPA intra sub zodia Dragonului.” (din „Studiu introductiv”)