Teza lui Lucian Turcu a trasat practic un nou program de cercetare, a soluționat probleme rămase în suspensie din perioada anterioară, altele noi care au apărut în noul context politic și religios de după 1918. A optat pentru o rezolvare a problemelor abordate. A făcut o demonstrație de real profesionalism, de maturitate profesională, cu spirit critic, coroborând informațiile furnizate de la Blaj și de la Roma, într-o reconstrucție istorică ce așează Biserica Română Unită în cadrul societății românești, în evoluția istorică a României. A făcut-o beneficiind de o informație arhivistică copleșitoare, remarcabil gestionată și valorificată, integrată unei bibliografii exemplare pentru o teză de doctorat. Deși stufoasă ca informație, teza de dimensiuni impresionante se citește cu ușurință, fiind redactată într-un stil curgător, antrenant, cu o legătură logică între capitole, cu o foarte bună cunoaștere a problematicii pe care a tratat-o, ceea ce i-a permis să facă numeroase conexiuni, interpretări și încheieri extrem de valoroase. (Prof. univ. dr. Nicolae BOCŞAN)
„Volumul Magistri et alumni, amore scribendi. Studia. In honorem professoris Nicolae Felecan este un omagiu adus profesorului băimărean, atât prin evocări, cât și prin studii științifice, elaborate de prieteni, colaboratori, oameni de litere din întreaga lume. Contributorilor care au participat și la publicarea volumului precedent (26) – Confluențe lingvistice și filologice. Omagiu profesorului Nicolae Felecan la împlinirea a 70 de ani –, li s-au alăturat, pentru a celebra, prin mijlocirea cuvântului, cei 75 de ani de viață ai sus-numitului dascăl, și alți filologi din țară și din străinătate. Printre cele 55 de personalități care au onorat invitația de colaborare la prezentul volum, se numără profesori și cercetători străini – Bertie Neethling (Africa de Sud), Ephraim Nissan (Anglia), Milan Harvalík (Cehia), Pierre-Henri Billy, Marcienne Martin, Michel A. Rateau (Franța), Enzo Caffarelli, Alfonso Germani, Alda Rossebastiano (Italia), Leo Loveday, Maho Kitamura (Japonia), Yolanda Guillermina Lopez Franco (Mexic), Sergey Goryaev (Rusia), Emili Casanova (Spania), Tamás Farkas, János N. Fodor (Ungaria) – și români, din majoritatea centrelor universitare și din institutele de cercetare ale Academiei Române: Ion Buzași (Alba Iulia), Ioan Dănilă (Bacău), Teodor Ardelean, Alina Bugheșiu, Daiana Felecan, Oliviu Felecan, Gheorghe Glodeanu, Mihaela Munteanu Siserman, Rodica Țurcanu (Baia Mare), Iulia Barbu-Comaromi, Gh. Chivu, Ioana Costa, Liviu Franga, Mariana Franga, Margareta Manu Magda, Iulia Mărgărit, Adrian Rezeanu, Adriana Stoichițoiu Ichim, Ioana Vintilă-Rădulescu (București), Dumitru Loșonți, G. G. Neamțu, Ștefan Oltean, Ilie Rad, Sabin Siserman (Cluj-Napoca), Teodor Oancă, Silvia Pitiriciu (Craiova), Traian Diaconescu, Daniela Butnaru, Alexandru Gafton, Mihaela Paraschiv (Iași), Ștefan Găitănaru (Pitești), Lazăr Avram (Ploiești), Sigrid Haldenwang (Sibiu), Adina Chirilă, Sergiu Drincu, Vasile Frățilă, Ionel Funeriu, Simona Goicu-Cealmof, Dan Negrescu (Timișoara).” (din „Cuvânt-înainte”)
„Roman pottery is an important indicator of provincial economic life at multiple levels. the detailed study of this material culture category provides valuable information regarding the characteristics of the local ceramic industry and the geographic distribution of its products, either regionally or at the scale of whole the Empire, but is equally revelatory for the reconstruction of various aspects regarding the local population's everyday life. their culinary preferences are reflected by their choice of cooking, serving, storing, and transportation vessels, furthermore, the funerary rites can also be differentiated according to the pottery gravegoods, while the patterns of construction activities can be highlighted by the quantity of ceramic building material (CBM) produced and used in various periods.
The ceramic goods were produced in workshops whose integral structures were often only superficially treated within the investigation of certain sites, thus hindering the possibility of elucidating the process and organization of the pottery production of these provincial centres. For this reason the information needed to outline a comprehensible image concerning this important branch of the ancient economy has to be pieced together from fragmentary datasets which once joined together offer an extremely interesting picture.” (Introduction)
SOMMAIRE
Alexander Baumgarten, Le reste comme problème de la philosophie
I. Figurer le reste
Luigi Tassoni, La poetica delle somiglianze. Milo De Angelis dalle rovine del soggetto alle tracce del riconoscimento
Corin Braga, Le centre structurel et ses restes
Giovanni Rotiroti, Per una poetica e una politica dei resti a partire da Urmuz: il caso di Tristan Tzara, Eugène Ionesco, Paul Celan e Gherasim Luca
Antonio Patraș, The Anecdote in The History of Romanian Literature from Its Origins to the Present
Ligia Tudurachi, « Jouets », « boîtes », « reliques ». Fascination du petit chez Hortensia Papadat-Bengescu
George Alexandru Condrache, The Residual Forms in Contemporary Central European Literature. Two Case Studies: Bohumil Hrabal and Ádám Bodor
II. Le continent de la non-lecture
Horea Poenar, Glitches of the Archive: On the Relation Between Memory and the Commons
Catherine Gravet, Dépouiller des archives pour éditer des textes « résiduels » : le cas Alexis Curvers
Florin Oprescu & Monica Oprescu, Mateiu Caragiale – Through the Leftovers’ Glass. From the Journal to Ephemerides
Gabriela Glăvan, Communist Leftovers: The Forgotten Books of Gellu Naum
Eugen Radu Wohl, Ion D. Sîrbu’s Anthumous Works as (Re)valuable Residues
Levente T. Szabó, Dilettantism as a Moral Panic. Recovering a Forgotten Discourse of Hungarian Literary Modernization]
Corina Croitoru, Le résidu du résidu : ombres de la poésie roumaine de guerre
Roxana Patraș, When All That Rests Is Literature: Traces, Transcriptions and Remnants of Great Speeches
Arina Neagu, Une autre approche sur les mémoires roumains de prison : le caractère résiduel de « l’indicible concentrationnaire »
Barbara Miceli, How to Turn a Forgotten Figure of American History into a National and Gender Emblem: Joyce Carol Oates’s Treatment of Mary Jo Kopechne in Black Water
III. Identités en marge
Marie Vrinat-Nikolov, Les langues ignorées de l’espace littéraire bulgare
Annalisa Cosentino, La boemia altrove
Marius Popa, Le classicisme français dans la critique littéraire de la génération roumaine de 1848. Radiographies d’un « malentendu »
Lavinia Sabou, The Travel Accounts We Don’t Write About. Eastern European Ways of Mapping the World
Ruxandra Cesereanu, Societal Metabolism and “Excretion”: Towards a Typology of Marginals (The Fiction of Venedikt Yerofeyev, Alexander Zinoviev and Roberto Bolaño)
IV. Survivances
Monica Fekete, La rigenerazione del poema cavalleresco: da centro epico-narrativo a margine del moderno, da trionfo idealistico a spazio del romanzo contemporaneo
Laura Marin, Survivances du neutre
Márta Zabán, Residual Nationalism. The Nineteenth-Century Hungarian Folk Drama as a Reinterpretation of European Theatrical Nationalism. Pour une politique du résiduel en littérature
Ioana Bot, Gli esordi dimenticati della stilistica: Leo Spitzer, censore dei soldati italiani nei campi di prigionia della Prima Guerra Mondiale
Elena Crașovan, (Mis)readings of Contemporary Magical-Realist Fiction in the Context of Romania’s 2000 Literary Generation. The Case of Bogdan Popescu
Adriana Stan, Monuments of Literature, Scraps of Criticism
V. Entretiens: Ioana Bot, What’s Left? A Discussion on the Remains of Writing – and the Remains of Living – with Two European Authors
SOMMAIRE
Horea Poenar, A World to Win. But in Whose Image?
I. The Challenge of Community
Simon Harel, Face aux littératures des Premières Nations
Florin Poenaru, We, the People!: Community, Populism and the Crisis of Political Representation
Alex Cistelecan, Community Building in Post-historical Times
Vladimir Borțun, The EU is Naked: The Progressive Clothes of a Capitalist Project
Horea Poenar, Bad New World. The (Relative) Rebirth of the Commons
Călina Părău, Community and Togetherness after the Non-sharable
Alexandru Matei, De la métaphysique du « commun » au « comment vivre ensemble ». Jean-Luc Nancy et Roland Barthes sur la communauté
Aura Poenar, Reconstructing Communities. In Spite of all Machinery of Disimagination
Corin Braga, L’attaque contre l’individualité dans les antiutopies totalitaires modernes
Diana I. Santiago, Slaves and Slavery in the 19th Century Puerto Rican Literature
Laura T. Ilea, Inch’Allah : La honte et la « géographie de l’affect »
Emmanuela Pustan, On the Artistic Propensity of Pathology: Georges Didi-Huberman and the Invention of Hysteria
II. Communities at Work
Ioan Pop-Curșeu, Can Art (Re)build a Community? The Roşia Montană Case, between Past and Future
Ruxandra Cesereanu, Political Escapes from Prisons and Camps in the 20th Century – Antisystemic Mentalities
Marius Lazăr, What Can Be Seen. Documenting the Transition Between Telling and Showing
Carmen Borbély, Communities under Erasure in Seamus Deane’s Reading in the Dark
Petronia Popa Petrar, Written Communities: Imagining Connection in Virginia Woolf’s Novels
Alina Monica Toma, Dystopian Community in Lois Lowry’s Novel The Giver
Amalia Cotoi, Mircea Nedelciu’s Community of Tratament fabulatoriu
Rareș Moldovan, The State of Play: Geektopia in Ready Player One
Doru Pop, Deterritorialized Cinema, Dislocated Spaces and Disembodied Characters in Bogdan Mirică’s Câini
Mihaiela Ilea, Niche Structures in Television. Video Poetry – Visually Reading the Reality
Răzvan Cîmpean, Kaleidoscopic History. Visually Representing Community in Tarkovsky’s The Mirror
Cristina Popescu, The Woman as a Misfit in Michelangelo Antonioni’s Tetralogy
Cristina Diamant, Stranger(s’) Voices at Home. The Many Faces of Cillian Murphy as the Misfit
Iulia Rădac, The Posture of the Writer in a Teenager’s Book: Mircea Eliade’s Romanul Adolescentului Miop
Book Reviews