„Lucrarea „Moartea și aspirația spre armonia universală” reprezintă un studiu monografic asupra riturilor funebre din localitățile Podgoriei Aradului, având ca structură de bază patru mari capitole, precedate de o binevenită Introducere şi urmate de Concluziile cercetării, cărora li se adaugă o impresionantă bibliografie, un glosar dialectal, lista informatorilor, respectiv câteva imagini relevante. Prezenta carte s‑a fundamentat pe o cunoaştere temeinică a imensei bibliografii etnologice privitoare la ritualurile de înmormântare, dar mai ales pe o cercetare de teren riguros şi profund fixată pe observaţia participativă, pe interviul semistructurat şi pe naraţiunile de viaţă, înregistrate cu reportofonul şi transcrise cu acribie. Ea reuşeşte să ne ofere un tablou concludent asupra bogăţiei şi diversităţii credinţelor, reprezentărilor şi riturilor legate de moarte şi de înmormântare, de Lumea de Apoi, de călătoria sufletului spre aceasta, dar şi asupra spaimelor individuale şi colective privitoare la strigoi, amănunţit şi cu profesionalitate descrise şi analizate de o cercetătoare formată şi stăpână pe tehnicile etnometodologice actuale, dar şi pe concepte şi noţiuni de bază în ritologie şi mitologie, în istoria ideilor şi credinţelor religioase, în studiul folcloristic al bocetelor şi formulelor rituale îndătinate.”

„Catalogul absenţilor” şi‑a propus prezentarea într‑o variantă exhaustivă a represiunii comuniste pusă în practică de Tribunalul Militar Cluj ca şi instanţă de fond în perioada anilor 1956–1964, prin identificarea sentinţelor politice şi interpretarea condamnărilor în baza învinuirilor susţinute în instanţă de procurorii militari. Demersul nostru de identificare a persoanelor condamnate politic în sentenţierele arhivei militare din acest interval de timp şi‑a propus să umple un gol informaţional cu date preluate cu multă acurateţe. Totodată ne‑a preocupat realizarea unui profil general al condamnărilor în instanţă, elaborat prin extragerea informaţiilor din fondul de acuzări susţinute de către procurorul militar în concluziile de învinuire. Am insistat, de asemenea, asupra prezentării faptelor care constituie obiectul învinuirilor, al structurii motivaţionale care a stat la baza întocmirii dosarului penal de judecată, precum şi al concluziilor procuraturii, în dorinţa de a surprinde modul în care se putea instrumenta un astfel de dosar politic şi implicit caracterul abuziv al acestor condamnări, reliefat de multe ori şi prin discrepanţa dintre fondul faptic şi pedeapsa aplicată. (Din „Introducere”)