„Descoperirea tezaurelor monetare se datorează de cele mai multe ori hazardului și întâmplării, rareori ele fiind găsite în urma unor cercetări sistematice. Acest fapt face ca o parte din informație să se piardă înainte ca întregul tezaur să ajungă pe masa specialistului. În foarte multe cazuri, pe lângă lipsa datelor legate de contextul de descoperire, recipientul în care a fost depus tezaurul (fie că este vorba de material organic – săculeți textili sau de piele –, dar mai ales vase ceramice) se pierde, fie se deteriorează în momentul descoperirii ca urmare a entuziasmului produs asupra descoperitorului, fie că este pur și simplu ignorat și ulterior se distruge. Valoarea informațiilor istorice aduse de descoperirea unor tezaure monetare sau/și de podoabe este una foarte mare. Pe lângă datele legate de circulația monetară dintr-o anumită regiune, acest tip de document ne oferă informații referitoare la resorturi militar-administrative sau economice (fiscale) din zona respectivă, care au putut determina astfel de acumulări. În cazul tezaurelor care conțin și podoabe avem pe lângă o imagine a bunăstării celui care le deținea și una a modei și gusturilor. În cazul de față informațiile oferite sunt cu atât mai importante cu cât tezaurul a fost descoperit într-o zonă în care frontiera dintre Principatul Transilvaniei și Imperiul Otoman a fluctuat pe parcursul unui secol și jumătate, ceea ce a dus la impunerea unui adevărat condominium asupra acestor teritorii. Acest condominium s-a tradus în literatura de specialitate prin împărțirea atribuțiilor administrative, fiscale și juridice între cuceritori și cuceriți. Culoarul descris de bazinului inferior al Mureșului și-a păstrat rolul de zonă de tranzit spre și dinspre Transilvania. Acest fapt a dus la existența unui trafic de bunuri materiale și de numerar, care în cele din urmă au asigurat prosperitatea regiunii și implicit a locuitorilor. Tezaurele descoperite în zona Mureșului inferior, ascunse cel mai probabil în perioade tulburi, precum cele de la Radna, Chesinț, Toc și acum Groșii Noi pot susține cele afirmate mai sus.” - fragment din Introducere
„Pentru a înţelege literatura rusă în toată complexitatea și pro¬funzimea ei, trebuie să ne întoarcem la izvoarele acestei culturi, să ne creionăm o imagine despre timpul, locul, condiţiile în care s-a format poporul rus, despre etapele istoriei acestuia. Pentru o aseme¬nea incursiune la izvoarele formării poporului rus, a culturii ruse, va trebui să aruncăm o privire spre acele vremuri, când pe imensul teritoriu al Câmpiei Europei de Est au pătruns triburile slavilor de răsărit, desprinși din comunitatea slavă comună.” (din „Începuturile culturii și civilizaţiei ruse”)
„După 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, discuţia cu
privire la justeţea şi eficacitatea politicii economice sub regimul
comunist din România continuă atât în spaţiul public, cât şi în spaţiul privat.
În această dezbatere sunt lansate mai multe sofisme şi argumente morale
decât argumente ştiinţifice cantitative sau „cliometrice”, şi sunt vehiculate
clişee aplicate non-discriminatoriu întregii epoci comuniste. La antipozi se
află discursul nostalgic, apologetic (alimentat de problemele economicosociale
ale României contemporane) şi retorica pasională a anti-totalitarismului.
Pe de o parte, economia socialistă ar fi fost funcţională şi întreaga
populaţie – sau cea mai mare parte a populaţiei, un maxim istoric – ar fi
beneficiat de pe urma succesului acesteia. Pe de altă parte, lipsa de sustenabilitate
a economiei socialiste şi politicile economice aberante ale regimului
comunist ar fi condus la o distopie neo-sclavagistă. Adevărul este, evident,
undeva la mijloc, iar această imprecizie – tulburată şi mai mult de partizanatul
politic al emiţătorilor acestor naraţiuni istorice – va fi eliminată prin
creşterea treptată a numărului şi calităţii cercetărilor de istorie economică şi
socială.” (din „Introducere”)