„Cele 56 de texte reunite în acest volum sunt amintiri despre profesorul Pompiliu Teodor, cu o puternică încărcătură subiectivă. Ele au pornit de la sugestia adresată prietenilor, colegilor și foștilor studenți de a rememora întâlnirea cu el, dar și de a evoca momente speciale, rolul jucat în formația intelectuală, detalii dintr-o prietenie sau o afinitate intelectuală. Fie că poartă semnătura unor istorici sau a unor filologi, teologi, diplomați și filosofi, aceste secvențe narative sunt refugii modelatoare prin lumea lui Pompiliu Teodor“. (Corina Teodor)

Lucrarea de faţă, intitulată „Seminarul Tinerimii Române Unite din Oradea. Studenţi Teologi (1792–1948)” prezintă 1157 de biografii a studenţilor teologi, roade ale formării Bisericii Catolice, pentru partea de nord-vest a României precum şi pentru comunităţile greco-catolice din estul Ungariei de astăzi. În acest vast teritoriu ecleziastic, a doua Episcopie unită românească, avea să-şi formeze începând cu anul 1792, pentru început într-un Seminar minor, iar mai apoi, din 1914, într-un Seminar major, elita intelectuală preoţească, care a adus un aport esenţial la progresul comunităţile româneşti şi rutene din acest areal. (...)

Prezenta lucrare are la bază informaţii din sursele edite bisericeşti (şematisme şi anuare greco-catolice şi romano-catolice) coroborate cu informaţii inedite din fondurile arhivistice, precum şi din bibliografia specifică subiectului. În cercetarea şi prelucrarea materialului, datorită complexităţii şi a volumului mare de muncă, acesta a fost împărţit în trei părţi distincte (1792–1850, 1851–1900, 1900–1948), fiind format din două capitole: „I. Cronologia anilor şcolari (1792–1948)” şi „II. Biografiile studenţilor teologi (1792–1948)”. În întocmirea primei părţi, cea denumită „Cronologia anilor şcolari” informaţiile culese din şematisme au fost completate cu cele din fondurile arhivistice. Chiar dacă există lipsuri în privinţa anilor şcolari, lucrarea prezintă o imagine cât mai aproape de realitate a frecvenţei studenţilor în institutele teologice din ţară şi străinătate. În întocmirea părţii a doua, cea mai complexă şi importantă din punctul nostru de vedere, pentru că este vorba de biografiile celor 1157 de studenţi teologi greco-catolici, informaţiile culese din sursele arhivistice au fost completate cu cele din bibliografie, întregul material fiind ordonat alfabetic, pentru a facilita găsirea fiecărei persoane. (din „Introducere”)

Traian Furnea a avut biografia fabuloasă a poeților vaganți din stirpea lui Rimbaud sau, la noi, Dimitrie Stelaru, poeți născuți, nu făcuți, alcătuiți din doruri și aspirații nespuse, care își croiesc netulburați drumul spre destinul care îi așteaptă răbdător și, uneori, necruțător. Vagant, boem, peripatetizând printre oameni și metafore, Traian Furnea nu s‑a prea îngrijit, în existența scurtă care i‑a fost hărăzită, de toate cele ale traiului cumpătat și riguros articulat, pe care îl urmăresc mai toți muritorii. Linia accidentată a vieții lui, înscrisă în palmă și în poeme, în caricaturi și în texte satirice fulgurante, a imprimat viziunilor sale sensuri nebănuite, palori și neliniști de autentică vibrație și sensibilitate. Cert este că, din toate avatarurile biografiei sale, reiese imaginea unui scriitor pentru care visarea era o nevindecată rană, iar fericirea un fruct oprit căutat cu osârdie, negăsit poate niciodată. (Iulian Boldea)