„E o carte curcubeu care apare în orizontul unei dezrădăcinate existențe oșenești… Un decupaj sufletesc de fotografii scrise cu lumină și scoase dintr-o straiță cusută cu dorul unui Oaș curat, pur, nealterat, ivit din memoria inimii. Trăsăturile identitare constante, având amprenta puternică a obârșiilor intră într-un dialog tainic și dinamic al adaptabilității permanente, cu acele căi de evoluție care imprimă schimbarea, transformarea, dislocarea… Constelația reperelor identitare ce individualizează comunitatea tradițională oșenească este reprezentată simbolic de CERC prin configurarea lui la toate nivelurile existenței sub forma unor coduri încifrate ale arhitecturii lăuntrice: clopul – în portul bărbătesc, cununa miresei, roata feciorilor – în danț, ciuperca de danț, crestăturile cosmologice de pe crucile de lemn, roata cu șase spițe de pe vranița cu boc, cercul stilizat pe ceramica de Vama, colacul solar, floarea vieții cusută pe pânza albă. Oșenia devine astfel sursa unei conștiințe a geometriei spiritului cu care construim lumea din interiorul nostru, ancorând-o astfel în proporțiile perfecte ale sacralității. În satul tradițional, exista o unitate între cultură și civilizație, substituită ireversibil de un anacronism care s-a creat treptat, de-a lungul mai multor decenii, între credințele și valorile spirituale ale oșenilor și transfigurarea lor în materialitatea formelor vizibile din arhitectură, stil de viață, viziune despre lume, intrare și ieșire din ritual… Această ruptură definitorie, dar nu definitivă pentru Oașul de azi, a fost generată de dispariția rânduielii străvechi și a nevoii de sacralitate în lumea în care trăim… pătimind prin siajul dramatic al însingurării dintre omul care privește o floare, fără a simți că pe cer tresare o stea…” (din „Argument sufletesc”)

"It is a rainbow book that appears on the horizon of an uprooted Oaș existence… A soul cutout of photographs written with light and taken out of a bag sewn with the longing for a clean, pure, unaltered Oaș, born from the memory of the heart. The constant identity features, with the strong imprint of the origins, enter into a mysterious and dynamic dialogue of permanent adaptability, with those evolutionary paths that have printed change, transformation, dislocation… The constellation of identity landmarks that individualize the traditional Oaș community is symbolically represented by the CIRCLE, through its configuration at all levels of existence in the form of encrypted codes of interior architecture: the hat – in the man's dress, the bride's wreath, the young men’s wheel – in the dance, the dance mushroom kiosk, the cosmological notches on the wooden crosses, the sixspoke wheel on the vranita with boc, the stylized circle on Vama pottery, the solar braided bread, the flower of life embroidered on white cloth. The Oaș way of being thus becomes the source of a consciousness of the geometry of the spirit with which we build the world within us, thus anchoring it in the perfect proportions of sacredness. In the traditional village, there is a unity between culture and civilization, irreversibly replaced by an anachronism that was gradually created, over several decades, between the beliefs and spiritual values of the Oaș people and their transfiguration into the materiality of visible forms in architecture, lifestyle, vision of the world, entry and exit from the ritual… This defining but not definitive rupture for today's Oaș was generated by the disappearance of the ancient order and the need for sacredness in the world we live in… suffering through the dramatic slipstream of loneliness between the man looking at a flower, without feeling a star tremble in the sky…" (Excerpt from "Soul Argument")