„Imnele care împodobesc slujbele Bisericii Ortodoxe sunt creaţii ale unor Sfinţi Părinţi ai Bisericii, cei mai mulţi trăitori în partea bizantină a primului mileniu al creştinătăţii încă nedivizate. După un alt mileniu de istorie zbuciumată a Bisericii, până astăzi, imnele marilor colecţii liturgice ca Octoihul, Triodul, Penticostarul şi Mineiele păstrează nealterată amintirea unei perioade esenţiale pentru structurarea învăţăturii de credinţă. Este perioada Sinoadelor Ecumenice, a marilor personalităţi care au ilustrat secolele patristice şi care au lăsat o perenă creaţie, atât de expresie mai teoretică, dar şi imnografică.” Vasile Grăjdian

-

„Evenimentele istorice se consemnează de-a lungul timpului şi sunt o comoară pentru toţi cei care nu au fost prezenţi, însă doresc să cunoască trecutul pentru ca el să nu rămână uitat în negura timpului. Asemenea oricărui tezaur Arhivele devin importante şi încep să joace un rol special atunci când sunt studiate, sunt scoase la lumină şi puse la dispoziţia cititorului. Cine ar fi putut spune că cei care au jucat un rol atât de important în martiriul episcopilor, preoţilor şi credincioşilor greco-catolici vor putea deveni o sursă de documentare esenţială în descoperirea evenimentelor care au avut loc într-o perioadă relativ recentă însă deosebit de tulbure? Evocarea figurii episcopului martir Ioan Bălan în paginile acestei cărţi reprezintă un act de aducere aminte cu recunoştinţă a istoriei recente a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi a mărturiei sale de credință şi fidelitate faţă de Cristos, Bunul Păstor şi Capul Bisericii“. (Alexandru Mesian, Episcop de Lugoj)

„Ediţia în limba română a acestui volum apare la mai mult de trei ani după publicarea variantei originale. Sunt mulţumit, pe de o parte, că evoluţiile din 2017 şi până acum nu m‑au obligat să aduc modificări serioase cadrului conceptual al cărţii. În lumina celor mai recente evenimente, cred în continuare că Europa Centrală şi de Est rămâne o semi‑periferie nefericită şi doar aparent aşezată, suspendată între visul niciodată atins al integrării în Occident şi reculul democraţiei cauzat de o combinaţie de resentimente, subdezvoltare şi lipsă reciprocă de înţelegere cu nucleul continentului european. Pe de altă parte, am profitat de ediţia românească pentru a aduce la zi o serie de date economice şi demografice, pentru a corecta câteva erori factuale şi de tipar, dar şi pentru a adăuga unele evenimente şi citate noi. Trebuie să fac o precizare importantă: cartea nu analizează impactul pandemiei de coronavirus asupra Europei de Est. Deşi este clar că pandemia va avea un impact profund şi de durată asupra vieţii noastre cotidiene – şi în final asupra guvernării democratice şi bunăstării sociale a milioane de cetăţeni din întreaga regiune – este prea devreme pentru a evalua din punct de vedere istoric un eveniment în curs de desfăşurare.” (din „Prefaţă”)