Sortează după

Momentan Cumpărați după:

  1. Autor: Călin Timoc
  2. Autor: Daiana Felecan
  3. Autor: Ioan Oprea
  4. Autor: Ioan Stanciu
  5. Autor: Monica Gui
  6. Autor: Sanda Borşa

Rezultate căutare pentru 'Ioan Oprea'

Grilă  Listă 

    90,00 LEI

    „Cartea de faţă este sprijinită pe monografia cercetărilor din aşezarea medievală timpurie de la Lazuri–Lubi tag, dar în forma sa finală susţine o dezbatere a problematicii perioadei în legătură cu întreg spaţiul nord-vestic al României. Desigur, a fost inevitabilă introducerea în discuţie a informaţiilor cunoscute din teritoriile învecinate sau mai îndepărtate, întregul bazin al Tisei superioare şi Transilvania în primul rând, apoi din restul bazinului carpatic, ca şi din regiunile extracarpatice ale României. Este de adăugat precizarea că prin locuire a fost înţeleasă totalitatea manifestărilor habitatului uman depistabile pe cale arheologică în teritoriul studiat, inclusiv mai puţinele descoperiri funerare, deşi acestea nu au fost sistematic tratate şi la modul detaliat.

    Cercetarea arheologică a sitului de la Lazuri nu ar fi fost posibilă în condiţii bune fără contribuția unor generații succesive de studenţi de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, astăzi unii dintre ei arheologi la instituţii de specialitate şi cărora le datorez cele mai sincere mulţumiri.” din Cuvânt înainte

    100,00 LEI

     

    CUPRINS


    Cuvânt înainte

    I. INTRODUCERE
    I.1. Despre metodă, limitele cronologice şi delimitarea teritoriului studiat
    I.2. Date generale despre geografia zonei
    I.3. Evoluţia cercetărilor arheologice

    II. VESTIGII DIN SEC. V ŞI PRIMELE DOUĂ TREIMI ALE SECOLULUI VI
    II.1. Unele observaţii
    II.2. Barbaricum-ul din nord-vestul României la sfârşitul epocii romane imperiale şi în perioada de început a epocii migraţiilor
    II.2.1. Etapa finală a epocii romane imperiale târzii (C3)
    II.2.2. Perioada finală a sec. IV şi cea de început a sec. V (etapele C3/D1 sau D1)
    II.3. Primele două treimi ale sec. V (etapele D2 şi D2/3)
    II.3.1. Aşezări
    II.3.2. Descoperiri funerare
    II.3.3. Tezaure şi descoperiri izolate (fără context cunoscut)
    II.4. Ultima treime a sec. V (etapa D3) şi primele două treimi ale sec. VI
    II.4.1. Aşezări şi locuinţe
    II.4.1.1. Observaţii generale
    II.4.1.2. Inventarul: pieptenii de os
    II.4.1.3. Inventarul: ceramica
    II.4.2. Descoperiri funerare
    II.5. Concluzii
    II.5.1. Observaţii generale cu privire la cronologia vestigiilor
    II.5.2. Repere pentru o examinare a evoluţiei habitatului
    II.5.3. Populaţia ca „grupuri etnice” (gentes)

    III. TERITORIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ŞI KHAGANATUL AVAR ÎN PERIOADA SA DE ÎNCEPUT (EPOCA AVARĂ TIMPURIE)
    III.1. Câteva precizări
    III.2. Descoperiri avare timpurii (568–630)
    III.3. Concluzii

    IV. CEI MAI VECHI SLAVI ÎN SPAŢIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI (ORIZONTUL LAZURI-PIŞCOLT)
    IV.1. Câteva precizări
    IV.2. Slavii timpurii în cercetarea arheologică (repere)
    IV.3. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească
    IV.4. Aşezări şi locuinţe
    IV.4.1. Evoluţia cercetărilor de teren
    IV.4.2. Locuirea (aşezările) în relaţie cu mediul geografic
    IV.4.3. Aşezările: dimensiuni şi structura internă
    IV.4.4. Tipuri de locuinţe şi variante de construcţie
    IV.4.5. Locuinţele: suprafaţă, adâncime, orientare şi poziţia intrării
    IV.4.6. Instalaţii pentru foc în interiorul locuinţelor
    IV.4.6.1. Precedente ale cuptoarelor din sec. VI–VII în regiunea Tisei superioare
    IV.4.6.2. Cuptoarele de lut: relaţii cronologice şi culturale
    IV.4.6.3. Cuptoarele de piatră: relaţii cronologice şi culturale
    IV.4.6.4. Instalaţii pentru foc: concluzii
    IV.4.7. Alte amenajări în interiorul locuinţelor
    IV.4.8. Construcţii cu rol economic sau mixt, alte amenajări gospodăreşti în interiorul aşezărilor
    IV.5. Descoperiri funerare (cimitire cu morminte plane de incineraţie)
    IV.5.1. Amplasare, topografia internă
    IV.5.2. Gropile mormintelor
    IV.5.3. Detalii ale ritualului funerar şi inventarul
    IV.5.4. Observaţii antropologice
    IV.5.5. Concluzii
    IV.6. Inventarul
    IV.6.1. Ceramica: vasele lucrate cu mâna
    IV.6.1.1. Caracteristicile pastei ceramice şi aspecte tehnologice
    IV.6.1.2. Vasele întregi: forme şi tipuri (analiză morfologică)
    IV.6.1.3. Vasele întregi: analogii şi datări propuse
    IV.6.1.4. Părţile superioare ale vaselor (analiză morfologică)
    IV.6.1.5. Fundurile vaselor (analiză morfologică)
    IV.6.1.6. Decorul
    IV.6.2. Ceramica: vase modelate la roata înceată
    IV.6.2.1. Lansarea producţiei ceramicii modelate la roata înceată în mediul slav timpuriu
    IV.6.3. Ceramica: vase modelate la roata rapidă
    IV.6.4. Despre poziţia vaselor în locuinţe, reprezentare cantitativă şi funcţionalitatea lor
    IV.6.5. Platourile de lut
    IV.6.6. Vălătuci şi „pâinişoare” din lut ars
    IV.6.7. Alte obiecte de lut în legătură cu cuptoarele
    IV.6.8. Podoabe şi accesorii vestimentare
    IV.6.8.1. Brăţară
    IV.6.8.2. Catarame
    IV.6.9. Unelte şi alte obiecte de uz cotidian
    IV.6.9.1. Fusaiole
    IV.6.9.2. Greutăţi pentru războiul de ţesut vertical
    IV.6.9.3. Greutăţi pentru plasă (?)
    IV.6.9.4. Pietre pentru ascuţit (cute)
    IV.6.9.5. Râşniţe manuale rotative şi alte obiecte din piatră
    IV.6.9.6. Amnare
    IV.6.9.7. Obiecte în legătură cu practicarea unor activităţi metalurgice
    IV.6.9.8. Piepteni de os (corn)
    IV.6.10. Obiecte cu utilitate neclară
    IV.7. Cronologie
    IV.7.1. Cronologie relativă
    IV.7.1.1. Concluzii
    IV.7.2. Cronologie absolută
    IV.8. Credinţe şi practici magico-religioase
    IV.8.1. „Pâinişoarele” de lut
    IV.8.2. Ritual în legătură cu abandonul locuinţei (?)
    IV.9. Structuri depistabile ale vieţii economice
    IV.9.1. Cultivarea plantelor
    IV.9.2. Creşterea animalelor
    IV.9.3. Meşteşuguri
    IV.10. Concluzii

    V. Catalog Anexe/Appendices

    Bibliografie/References

    Abridged version

    List of Plates and Appendices

    Planşe/Plates

    60,00 LEI

    „A rămas destul de puţin cunoscută evoluţia locuirii medievale timpurii din partea românească a Banatului, cu presupuse schimbări intervenite în decursul vremii, alături de eventuale tendinţe și aspecte specifice. În lipsa altor surse la îndemână, fără îndoială că noi contribuţii sunt de așteptat din partea arheologiei. În ultimele trei decenii, rolul decisiv a revenit săpăturilor preventive, într-o măsură sau alta fiind investigate și în acest spaţiu noi situri, din păcate cu rezultate doar semnalate, cazul celor mai multe dintre ele. Cel de la Giarmata–Baraj a fost identificat în anul 2011 pe traseul Autostrăzii Timișoara–Lugoj, urmând la scurt timp cercetarea arheologică preventivă, susţinută de un colectiv al Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române din Cluj-Napoca.” (din „Cuvânt-înainte”)

    100,00 LEI

    „Volumul Magistri et alumni, amore scribendi. Studia. In honorem professoris Nicolae Felecan este un omagiu adus profesorului băimărean, atât prin evocări, cât și prin studii științifice, elaborate de prieteni, colaboratori, oameni de litere din întreaga lume. Contributorilor care au participat și la publicarea volumului precedent (26) – Confluențe lingvistice și filologice. Omagiu profesorului Nicolae Felecan la împlinirea a 70 de ani –, li s-au alăturat, pentru a celebra, prin mijlocirea cuvântului, cei 75 de ani de viață ai sus-numitului dascăl, și alți filologi din țară și din străinătate. Printre cele 55 de personalități care au onorat invitația de colaborare la prezentul volum, se numără profesori și cercetători străini – Bertie Neethling (Africa de Sud), Ephraim Nissan (Anglia), Milan Harvalík (Cehia), Pierre-Henri Billy, Marcienne Martin, Michel A. Rateau (Franța), Enzo Caffarelli, Alfonso Germani, Alda Rossebastiano (Italia), Leo Loveday, Maho Kitamura (Japonia), Yolanda Guillermina Lopez Franco (Mexic), Sergey Goryaev (Rusia), Emili Casanova (Spania), Tamás Farkas, János N. Fodor (Ungaria) – și români, din majoritatea centrelor universitare și din institutele de cercetare ale Academiei Române: Ion Buzași (Alba Iulia), Ioan Dănilă (Bacău), Teodor Ardelean, Alina Bugheșiu, Daiana Felecan, Oliviu Felecan, Gheorghe Glodeanu, Mihaela Munteanu Siserman, Rodica Țurcanu (Baia Mare), Iulia Barbu-Comaromi, Gh. Chivu, Ioana Costa, Liviu Franga, Mariana Franga, Margareta Manu Magda, Iulia Mărgărit, Adrian Rezeanu, Adriana Stoichițoiu Ichim, Ioana Vintilă-Rădulescu (București), Dumitru Loșonți, G. G. Neamțu, Ștefan Oltean, Ilie Rad, Sabin Siserman (Cluj-Napoca), Teodor Oancă, Silvia Pitiriciu (Craiova), Traian Diaconescu, Daniela Butnaru, Alexandru Gafton, Mihaela Paraschiv (Iași), Ștefan Găitănaru (Pitești), Lazăr Avram (Ploiești), Sigrid Haldenwang (Sibiu), Adina Chirilă, Sergiu Drincu, Vasile Frățilă, Ionel Funeriu, Simona Goicu-Cealmof, Dan Negrescu (Timișoara).” (din „Cuvânt-înainte”)

    Vânzare

    Preț Normal: 50,00 LEI

    Special Price 40,00 LEI

     

    CUPRINS


    Dialectologie

    GABRIEL BĂRDĂȘAN
    Elemente lexicale moștenite sau creații interne ale istroromânei?
    DUMITRU LOȘONȚI
    Contribuții etimologice (II)
    IULIA MĂRGĂRIT
    Latinitatea „ascunsă” în lexicul graiurilor românești de la est de Bug, Ucraina
    NICOLAE SARA MANDU
    „Generația de vorbitori” și schimbarea în limbă
    TEOFIL TEAHA
    Un cuvânt moștenit din latină în graiul maramureșean actual
    VASILE ȚÂRA
    Un fenomen sintactic dialectal

    Fonetică

    FERNANDO SÁNCHEZ MIRET
    Câteva observaţii asupra diftongării metafonice în limba română
    VLADIMIR ZAGAEVSCHI
    Reflecţii privind definiţia diftongilor şi statutul semivocalelor [i] şi [u] în limba română

    Gramatică

    SERGIU DRINCU
    Punctuația lui însă
    ȘTEFAN GĂITĂNARU
    Complementul prepozițional în limba română veche
    G. G. NEAMȚU
    Câteva observații privind sintagmele posesive/ genitivale cu „al” + în limba română

    Istoria limbii române

    GHEORGHE CHIVU
    Terminologia părților corpului în scrieri vechi românești
    MARCU MIHAIL DELEANU
    Â și Î în trei înscrisuri bănățene din 1902

    Jurnalism

    ILIE RAD
    Precursorii presei românești

    Lexicologie

    ANA-MARIA BOTNARU
    Doi termeni generici de origine latină: pădure şi arbore
    TRAIAN DIACONESCU
    Antim Ivireanul. Structura retorică şi strategia argumentativă în Didahii
    IONEL FUNERIU
    Naturalia non sunt turpia
    ADRIANA STOICHIȚOIU ICHIM
    Cuvinte „la modă” în discursul politico-publicistic actual
    EMIL SUCIU
    „Turcisme” în Transilvania
    AIDA TODI
    Trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă şi stimularea creativităţii lingvistice
    IOANA VINTILĂ-RĂDULESCU
    Adjective referitoare la numele statelor lumii

    Limba și literatura latină, filozofie și cultură clasică

    TRAIAN DIACONESCU
    Concepția despre timp în tragediile lui Sofocle
    TRAIAN DIACONESCU
    Conceptul de verosimil în retorica și poetica latină
    LIVIU FRANGA
    Lirismul colectiv și formele sale în Antichitatea clasică. Lirismul colectiv laic
    MARIANA FRANGA
    Debutul lirismului individual la Roma. Primele forme ale poeziei lirice latine culte: lirismul dramatic
    DAN NEGRESCU
    O cale către Sfinții Părinți

    Lingvistică și filologie romanică

    IULIA BARBU
    Adaugă la lista de favorite Adăugare la Comparație

Grilă  Listă