„Cartea Iuliei Hossu debutează printr-un prim capitol dens teoretic, ce ar putea ține locul unei lucrări de sine stătătoare asupra istoriei problematicii pe care urmează să o elaboreze. Într-un prim subcapitol sunt analizate 1.1. Rudenia – scurt istoric al conceptului, cu referințe aproape numai străine, 1.2. Categoriile rudeniei, 1.3. Terminologia rudeniei, după care autoarea dezbate viziunea evoluționistă a părintelui acestui domeniu al antropologiei, Lewis H. Morgan, cu a sa celebră Sisteme de consangvinitate şi de alianţă în familia umană, din 1870, urmată de analizarea conceptelor lui W.H. R. Rivers, expuse într-o lucrare din 1915. Urmează perspectiva lui K. B. Malinowski cu viziunea funcționalistă și cea a lui Alfred Reginald Radcliffe-Brown, dezvoltată în două subcapitole. Nu în ultimul rând, sunt abordate și viziunile lui Claude Lévi-Strauss și a structuralistului David Schneider, criticul sistemelor clasice și al descendenților acestora.” (Ion Cuceu din Prefață)

„Cititorului, specializat sau nu, i se oferă o carte în care autorul a strâns şi a prezentat într-un mod compact, cu multe amănunte, uneori obositoare, dar necesare pentru arătarea adevărului istoric, tot ce a însemnat activitatea unui despărţământ al Asociaţiunii. Storcând fondurile arhivistice, coroborându-le cu publicaţiile periodice sau lucrările de istorie, am primit din partea autorului o lucrare bogată în informaţii care deschide şi alte posibilităţi de cercetare: istoricul altor despărţăminte ale Asociaţiunii, realizarea unui dicţionar al membrilor, în final, o sinteză complexă despre Asociaţiune, o instituţie care merită în continuare atenţia cercetătorilor.” Eva Mârza

„Prezenţa cărţilor tipărite în Europa Occidentală păstrate în bibliotecile din Transilvania a suscitat interesul unor autori preocupaţi de istoria şi circulaţia cărţii şi a bibliotecilor. Pe această temă au apărut şi câteva teze de doctorat la Sibiu (carte germană), Cluj (carte franceză) sau Alba Iulia (cartea din Marea Britanie). Ştefan Stanciu oferă publicului interesat un volum care are la bază o cercetare aplicată pe prezenţa cărţii spaniole în colecţii de carte enciclopedică în arealul multinaţional şi multicultural din Transilvania. Nu este un lucru necunoscut specialiştilor, fiind o realitate deja demonstrată că în Transilvania, prin căi diferite, circultaţie firească, achiziţii sau donaţii au pătruns cărţi tipărite în centrele tipografice europene de primă mână. Chiar dacă spaţiul geografic îndepărtat – Spania – nu se afla în interesele culturale directe ale transilvănenilor, autorul, prin buna cunoaştere a limbii spaniole, a surselor bibliografice existente, fiind şi membrul Asociaţiei Internaţionale a Hispaniştilor, a reuşit să aducă o contribuţie la relaţiile culturale româno-spaniole şi vice-versa în special în domeniul bibliologic, anume cel al circulaţiei cărţilor. Prin prisma unei istoriografii complexe spaniole, autohtone şi europene autorul îi destăinuie cititorului procesul său de elaborare a temei propuse. Scopul susţinut pe parcursul întregii cercetări era contribuţia la perceperea reciprocă a celor două medii culturale în trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat.” (din „Prefață”)